Înalta Curte şi-a majorat salariile peste nivelul prevăzut de lege şi retroactiv; Înalta Curte a intentat proces contra statului pentru restanţele din majorările salariale pe care ea le-a hotărât

Cetăţenii României datorează judecătorilor şi personalului instanţelor un miliard de euro.

Termenul de zece zile pentru asigurarea fondurilor necesare la plata restanţelor pretinse de Înalta Curte a expirat.

O zi de întârziere poate costa mai mult decât o zi de alocaţii pentru toţi copiii României.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a câştigat definitiv, pe 15 octombrie 2026, procesul pe care ea însăşi l-a intentat Guvernului şi Ministerului Finanţelor pentru restanţele salariale ale judecătorilor şi ale personalului instanţelor, iar recursul l-a judecat tot Înalta Curte. Statul trebuie să asigure 5,22 miliarde lei, adică circa un miliard de euro, sub sancţiunea unei penalităţi de 1% pe zi de întârziere. Penalitatea se plăteşte chiar Înaltei Curţi.

Penalitatea poate ajunge la 40-52 de milioane lei pe zi, după suma la care instanţa de executare va aplica procentul.

Statul a plătit în septembrie, pentru luna august, alocaţiile de stat ale 3.385.783 de copii: 1,139 miliarde lei, adică aproximativ 37 de milioane lei pe zi, conform Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

Sentinţa obligă Guvernul să asigure banii ”inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul”.

Guvernul nu prevede aceşti bani în prima rectificare a bugetului pe 2026, publicată pe 29 octombrie: ba chiar bugetul Înaltei Curţi scade cu 0,2 milioane lei, conform anexei 2 a proiectului de ordonanţă.

• Înalta Curte a stabilit majorările, a cerut banii şi a judecat recursul

Restanţele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte şi Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor şi procurorilor cu 25%, retroactiv din 2018, pentru a se alinia unor hotărâri judecătoreşti, conform Agerpres.

Preşedinta de atunci a Înaltei Curţi, Corina Corbu, a stabilit prin Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023, modificat prin Ordinul nr. 114 din 11 aprilie 2023, că salariile judecătorilor Înaltei Curţi se calculează, începând cu 1 ianuarie 2018, la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 lei, peste valoarea prevăzută de Legea salarizării nr. 153/2017. Prin Ordinul nr. 959/I din 12 aprilie 2023, a aplicat aceeaşi valoare judecătorilor celorlalte instanţe, fără plafonul prevăzut de articolul 38 al legii, conform deciziilor Înaltei Curţi care citează ordinele. Ordinele invocă hotărâri judecătoreşti care recunoscuseră deja valoarea mai mare unor judecători.

Guvernele au eşalonat plata sumelor prin ordonanţe de urgenţă, iar prin O.U.G. nr. 52/2025 au amânat pentru 2026 tranşele scadente până la sfârşitul lui 2025. Guvernul a amânat apoi o parte din plăţi şi a redirecţionat banii către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde lei promovat de PSD, conform Agerpres.

Înalta Curte, ca ordonator principal de credite pentru instanţe, a chemat în judecată Guvernul şi Ministerul Finanţelor pe 30 martie 2026. Cererea a fost semnată de preşedinta Înaltei Curţi, Lia Savonea. Curtea de Apel Bucureşti, prin judecătoarea Ramona Buşu, a admis cererea pe 5 mai, la primul termen, conform sentinţei civile nr. 141/2026.

Recursul Guvernului l-a judecat Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi, prin judecătorii Violeta Chiriac, Mădălina Elena Vladu-Crevon şi Emilian Meiu, după şapte amânări.

• Curtea Europeană a Drepturilor Omului a semnalat riscul conflictului de interese

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat inadmisibile, pe 13 octombrie, cererile a cinci judecători români care reclamau neplata integrală a restanţelor, a relatat BURSA. Curtea a acceptat că statul poate eşalona plata în condiţii excepţionale, dar a precizat că lipsa fondurilor nu justifică, în principiu, neexecutarea unei hotărâri.

Aceeaşi decizie arată că participarea judecătorilor la decizii privind componente salariale de care pot beneficia ei înşişi este susceptibilă să genereze un conflict de interese. Curtea Europeană a observat şi că jurisprudenţa instanţelor a schimbat regimul salarial fără o modificare formală a legii.

Înalta Curte a cerut banii şi tot Înalta Curte a tranşat definitiv disputa. Judecătorii completului de recurs beneficiază ei înşişi de sumele pe care le-au acordat? Se putea judeca recursul în altă parte, de vreme ce nu există o instanţă deasupra Înaltei Curţi?

• Penalităţile se plătesc Înaltei Curţi

Curtea de Apel a aplicat penalitatea în temeiul articolului 906 din Codul de procedură civilă, care permite o penalitate între 0,1% şi 1% pe zi, ”procentaj calculat din valoarea obiectului obligaţiei”, plătită ”în favoarea creditorului”. Creditorul este Înalta Curte. Înalta Curte ceruse 2% pe zi, iar Curtea de Apel a acordat maximul legal, de 1%.

Dispozitivul sentinţei nu precizează la ce sumă se aplică procentul. Valoarea obligaţiei o fixează instanţa de executare, la cererea creditorului, conform Deciziei nr. 12/2018 a Înaltei Curţi, citată în sentinţă. Sumele scadente în 2026 sunt 4,014 miliarde lei restanţe salariale şi 1,21 miliarde lei daune-interese pentru întârziere, în total 5,22 miliarde lei. Aplicat la întreaga sumă, procentul de 1% dă circa 52 de milioane lei pe zi; aplicat numai la restanţe, circa 40 de milioane lei pe zi. Ministerul Finanţelor estimase încă din iulie penalitatea la 48 de milioane lei pe zi, a publicat presa.

Curtea de Apel a motivat penalitatea maximă prin ”atitudinea sfidătoare” a Guvernului şi a citat declaraţia premierului de atunci, Ilie Bolojan, că o asemenea hotărâre ”practic nu poate fi pusă în aplicare”. Pe lângă penalitate, Guvernul şi Ministerul Finanţelor plătesc o amendă de 20% din salariul minim pe zi, adică 865 de lei, care merge la bugetul de stat.

Dacă Guvernul va contesta suma penalităţilor, cine va judeca ultimul recurs?

• Rectificarea bugetară nu prevede banii stabiliţi prin sentinţă

Sentinţa obligă Guvernul şi Ministerul Finanţelor la ”emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare” pentru alocarea integrală a sumelor scadente în 2026, ”inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul”, şi la punerea fondurilor la dispoziţia Înaltei Curţi.

Înalta Curte a arătat în proces că restanţele de 4,014 miliarde lei trebuie prevăzute la cheltuielile de personal ale instanţelor, iar daunele-interese de 1,21 miliarde lei la titlul ”Alte cheltuieli”. Rectificarea publicată pe 29 octombrie majorează cheltuielile de personal ale Înaltei Curţi cu 5.000 de lei şi nu modifică titlul ”Alte cheltuieli”. Cheltuielile de capital ale Înaltei Curţi scad cu 214.000 de lei, astfel că bugetul ei total scade cu 209.000 de lei, conform anexei 2.

Prin aceeaşi rectificare, Guvernul alocă 3,5 miliarde lei în plus pentru dobânzile datoriei publice şi reduce cu 4,99 miliarde lei rezerva pentru fonduri europene din bugetul Ministerului Finanţelor - Acţiuni generale, conform anexei 2. Guvernul mută deci între bugete sume de aceeaşi mărime cu restanţele, dar nu alocă nimic pentru executarea hotărârii definitive.

Ministrul Finanţelor a anunţat a doua rectificare a bugetului pentru sfârşitul lui noiembrie. Până la 30 noiembrie se adună circa 35 de zile de întârziere. Pentru această perioadă, penalitatea ar ajunge la circa 1,83 miliarde lei dacă instanţa de executare aplică procentul la 5,22 miliarde lei şi la circa 1,4 miliarde lei dacă îl aplică numai la restanţe, conform calculului BURSA. Cât va plăti statul pentru amânarea banilor până la a doua rectificare?

• Guvernul a sesizat Curtea Constituţională, iar Consiliul Superior al Magistraturii a apărat completul

Guvernul Bolojan a cerut Curţii Constituţionale să constate un conflict juridic între Guvern şi Înalta Curte. Pe 17 septembrie, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea celor trei judecători din completul de recurs de a le apăra independenţa, conform Agerpres.

Consiliul a considerat că sesizarea Curţii Constituţionale a pus presiune asupra completului.

Pe 7 octombrie, Curtea Constituţională a respins sesizarea şi a arătat că procedura conflictului constituţional nu poate fi folosită împotriva unei hotărâri judecătoreşti, conform Agerpres.

Înalta Curte a dat soluţia definitivă opt zile mai târziu.

• Înalta Curte spune că nu este vorba de privilegii

Înalta Curte a arătat, pe 15 octombrie, că 402.926 de persoane din sectorul public au procese pentru drepturi salariale, dintre care 6.817 magistraţi şi 45.367 de grefieri, informaticieni şi alţi angajaţi ai instanţelor şi parchetelor, conform Agerpres. Reprezentanţii Înaltei Curţi au spus că statul poate stinge restanţele prin plată efectivă sau prin emiterea unor titluri de valoare.

• Ministrul Finanţelor vrea eşalonarea

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat pe 19 octombrie că obligaţiile din titlurile executorii ale magistraţilor ajung în total la aproape 12,7-13 miliarde lei şi că Guvernul va căuta o formulă de plată eşalonată, a publicat presa.

Curtea Europeană acceptă eşalonarea, dar sentinţa definitivă obligă Guvernul să asigure integral sumele scadente în 2026. Va plăti Guvernul până la sfârşitul anului sau va eşalona din nou prin ordonanţă, cu o penalitate de 40-52 de milioane lei pentru fiecare zi de întârziere?