Inovaţie în medicină: primul pacient care a primit terapia genetică ce vizează întinerirea celulelor

Compania americană de biotehnologie Life Biosciences a anunţat săptămâna trecută că a administrat primul tratament experimental ER-100 unui pacient care suferă de glaucom, una dintre principalele cauze ale orbirii. Terapia urmăreşte un obiectiv care până nu demult părea desprins din literatura science-fiction: să determine celulele îmbătrânite să se comporte din nou ca nişte celule tinere, potrivit articolelor publicate de Business Insider, Nature şi Science Alert.

Sursele citate susţin că, dacă experimentul va reuşi, nu va însemna doar o nouă metodă de tratare a bolilor oculare, ci ar putea deschide calea către o generaţie complet nouă de terapii anti-îmbătrânire, capabile să regenereze ţesuturi şi organe afectate de trecerea timpului.

„Pentru mine, acest moment reprezintă o posibilă transformare nu doar pentru companie şi nu doar pentru domeniul biologiei îmbătrânirii, ci, fără să exagerez, pentru întreaga medicină”, a declarat, potrivit surselor citate, Jerry McLaughlin, directorul executiv al Life Biosciences, care a adăugat: „Vorbim despre posibilitatea de a restabili funcţia unor ţesuturi şi de a inversa boala la un nivel fundamental al organismului.”

Tratamentul se bazează pe una dintre cele mai fascinante teorii ale cercetării longevităţii: reprogramarea celulară. Conceptul a început să prindă contur în 2007, când cercetătorul japonez Shinya Yamanaka a demonstrat că anumite proteine pot reseta celulele adulte, transformându-le într-o stare asemănătoare celulelor stem. Descoperirea i-a adus Premiul Nobel şi a deschis o direcţie de cercetare care astăzi atrage sute de milioane de dolari din partea marilor companii farmaceutice şi a miliardarilor din tehnologie.

În ultimii ani, Jeff Bezos şi Sam Altman au investit masiv în companii care încearcă să transforme această idee într-o realitate medicală, arată Business Insider. Gigantul farmaceutic Eli Lilly a participat recent la o finanţare de 435 milioane dolari pentru startup-ul New Limit, iar compania Merck a direcţionat fonduri către Rejuvenate Bio. Cu toate acestea, Life Biosciences este prima companie care a ajuns în punctul în care testează efectiv această tehnologie pe oameni.

La baza terapiei ER-100 stă activarea a trei gene capabile să „reseteze” anumite informaţii epigenetice acumulate odată cu îmbătrânirea. Practic, cercetătorii încearcă să convingă celulele nervoase deteriorate din nervul optic să funcţioneze din nou asemenea unor celule tinere.

Aceste celule, numite ganglioni retinieni, transmit informaţia vizuală de la ochi către creier. În mod normal, ele nu se regenerează. Atunci când sunt distruse de boli precum glaucomul, pierderea vederii este permanentă. Tocmai de aceea, succesul terapiei ar reprezenta un progres extraordinar.

Sursele citate arată că David Sinclair, genetician la Harvard şi cofondator al Life Biosciences, consideră că studiul va testa una dintre cele mai importante ipoteze ale biologiei îmbătrânirii: „Acesta este un moment important pentru Life Bio şi pentru domeniul biologiei îmbătrânirii. Cercetările noastre au sugerat că îmbătrânirea este determinată în mare măsură de pierderea informaţiei epigenetice şi nu de deteriorări ireversibile. Acest studiu clinic reprezintă prima oportunitate de a testa dacă restaurarea acestei informaţii poate ameliora bolile umane”.

Sinclair şi echipa sa au publicat încă din 2020 rezultate care au atras atenţia comunităţii ştiinţifice. Cercetătorii au raportat că activarea celor trei gene a determinat regenerarea neuronilor din nervul optic la şoareci şi a inversat pierderea vederii la exemplare vârstnice sau afectate de glaucom. Pe baza acestor rezultate, tehnologia a fost transferată către Life Biosciences, care a efectuat ulterior teste preclinice pe rozătoare şi primate. Potrivit companiei, studiile nu au evidenţiat efecte adverse grave.

Totuşi, entuziasmul este însoţit de o doză considerabilă de scepticism.

Studiul clinic aprobat de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite (FDA) este unul restrâns, incluzând maximum 18 participanţi. Primii 12 pacienţi vor suferi de glaucom cu unghi deschis, iar alţi şase vor avea neuropatie optică ischemică anterioară non-arteritică, o afecţiune care provoacă pierderea bruscă a vederii. Participanţii vor fi monitorizaţi timp de cel puţin cinci ani, iar principalul obiectiv al studiului este evaluarea siguranţei tratamentului, nu demonstrarea eficienţei sale.

Motivul este simplu: riscurile sunt considerabile. Terapia utilizează un virus modificat genetic pentru a transporta instrucţiunile către celulele ţintă. Aceste instrucţiuni determină producerea proteinelor care ar trebui să întinerească celulele. Mai mult, activarea genelor este controlată prin administrarea zilnică a antibioticului doxiciclină. Dacă apar probleme, pacienţii pot întrerupe antibioticul, iar mecanismul genetic se opreşte.

Cu toate acestea, mulţi cercetători avertizează că reprogramarea celulară poate avea efecte nedorite majore, inclusiv apariţia cancerului.

„Reprogramarea are un potenţial extraordinar dacă poate fi utilizată în siguranţă la oameni”, afirmă, potrivit surselor citate, Matt Kaeberlein, unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători în domeniul longevităţii, care adaugă: „Tehnologia este încă într-un stadiu foarte timpuriu, iar potenţialul unor efecte adverse catastrofale este ridicat.”

Îngrijorările nu sunt teoretice. În experimente anterioare realizate pe animale, unii dintre factorii utilizaţi pentru reprogramarea celulară au fost asociaţi cu apariţia tumorilor. Tocmai de aceea, cercetătorii au eliminat unul dintre cei patru factori Yamanaka, cel considerat cel mai apropiat de mecanismele implicate în dezvoltarea cancerului.

Chiar şi aşa, numeroşi experţi rămân rezervaţi. Biologul celular Paul Knoepfler, de la Universitatea California Davis, unul dintre cei mai vocali critici ai proiectului, a declarat conform celor de la Science Alert că succesul nu este deloc garantat: „O provocare este că ER-100, chiar şi în condiţii ideale de reprogramare, pe care nimeni nu le cunoaşte în ochiul uman, nu va reduce presiunea oculară asociată glaucomului. Aşadar, chiar dacă va exista o întinerire celulară, efectele s-ar putea să nu dureze”.

Acelaşi cercetător a rezumat prudent situaţia într-o formulare devenită emblematică pentru dezbaterea actuală: „Ca biolog specializat în celule stem, consider fascinantă reprogramarea de orice fel, în special atunci când este folosită pentru tratarea bolilor. Trebuie însă să rămânem ancoraţi în realitate. Multe lucruri pot merge prost”.

Prudenţa este împărtăşită şi de Brian Kennedy, directorul Centre for Healthy Longevity din Singapore, care a spus pentru sursele citate: „Susţin conceptul reprogramării epigenetice deoarece, din punct de vedere teoretic, are potenţialul de a produce un impact major asupra îmbătrânirii dacă este realizat corect. Am fost însă mereu sceptic că deţinem suficiente cunoştinţe pentru a face acest lucru în siguranţă şi eficient la oameni”.

Pentru moment, primul pacient a primit deja injecţia, iar cercetătorii vor urmări în următoarele luni atât eventualele efecte asupra vederii, cât şi apariţia unor complicaţii. Rezultatele preliminare ar putea oferi primele răspunsuri concrete la una dintre cele mai fascinante întrebări ale medicinei contemporane: poate fi îmbătrânirea, măcar parţial, inversată?

Dacă răspunsul va fi afirmativ, implicaţiile depăşesc cu mult domeniul oftalmologiei. Cercetătorii visează deja la aplicaţii pentru muşchi, ficat, creier şi alte organe afectate de vârstă. O astfel de reuşită ar putea schimba radical modul în care sunt tratate bolile degenerative şi ar redefini însăşi ideea de îmbătrânire.

Deocamdată însă, omenirea se află în faţa unui experiment fără precedent. Pentru prima dată, promisiunea întineririi celulare a părăsit laboratoarele şi a intrat în corpul unui om.