Insolvenţele în afaceri, din nou, pe un trend ascendent

G.D.
Macroeconomie / 14 noiembrie 2022

Mihai Chipirliu, CFA Risk Director, Allianz Trade

Mihai Chipirliu, CFA Risk Director, Allianz Trade

După doi ani de scăderi la nivel global, cele mai recente cifre pentru 2022 confirmă că revenirea insolvenţei în afaceri a fost deja intensificată pentru un număr tot mai mare de economii avansate şi pieţe emergente de la începutul anului, conform unui comunicat remis redacţiei. Prin urmare, anul acesta, în trimestrul II, indicele global de insolvenţă a înregistrat prima creştere trimestrială, de +8%, după 2020 fiind foarte aproape de momentul în care va înregistra o accelerare de două cifre, imediat după trimestrul III.

Potrivit sursei citate, analiştii Allianz Trade se aşteaptă ca indicele global de insolvenţă să crească de la 8%, la cel puţin +10% în trimestrul III, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Un factor principal, care a menţinut ridicate presiunile asupra preţurilor la materiile prime a fost şi efectul de propagare al războiului din Ucraina, în principal prin creşterea preţurilor mărfurilor şi diferitele episoade de blocaj din China. În această etapă, în ciuda semnelor de normalizare, cele mai multe ţări înregistrează încă insolvenţe în afaceri sub nivelurile pre-pandemie. Pe baza celor mai recente cifre YTD, una din patru ţări este deja sub sau peste numărul de insolvenţe înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2019. Două dintre pieţe sunt în Asia - Taiwan şi Hong Kong - în timp ce patru sunt în Europa de Vest - Spania, Marea Britanie, Elveţia şi Danemarca, cu Finlanda foarte aproape să se alătura listei. În schimb, Europa Centrală şi de Est este principalul contributor, jumătate dintre ţările din regiune înregistrând insolvenţe în afaceri peste nivelurile din 2019 (Turcia, Polonia, Cehia, România şi Bulgaria), cu excepţia Rusiei, Slovaciei şi ţărilor baltice.

Creşterea insolvenţelor este deja o realitate pentru majoritatea ţărilor, în special pentru pieţele europene importante precum Marea Britanie, Franţa, Spania, Ţările de Jos, Belgia şi Elveţia. Cu toate acestea, SUA, China, Germania, Italia şi Brazilia înregistrează în continuare cele mai scăzute niveluri. Jumătate dintre ţările analizate de către analiştii Allianz Trade au înregistrat deja creşteri de două cifre ale insolvenţei în afaceri pentru prima parte a anului 2022. India a înregistrat o creştere de +64% YTD în iunie, Singapore +42% în august, Australia +104% în septembrie şi Taiwan +10% în august. În America, revenirea a atins +36% YTD începând cu luna august în Canada. În Europa Centrală şi de Est, tendinţa ascendentă este determinată de accelerarea din Turcia (+69% în luna august), precum şi în Bulgaria, România şi Ţările Baltice. În Europa de Vest, revenirea este condusă de Austria (+92% YTD din septembrie), Marea Britanie (+70% din septembrie) şi Belgia (+52% din august), dar creşterile de două cifre sunt vizibile şi în ţări precum Danemarca, Franţa, Irlanda, Norvegia, Spania şi Elveţia.

În Europa se poate observa o revenire a insolvenţelor, la nivelurile pre-pandemice, în aproape 60% din industrii, în special în turism, producţie şi servicii B2C. În acelaşi timp, revenirea globală este datorată, în principal, din insolvenţele micilor companii şi este confirmată de numărul moderat de insolvenţe majore (58 de cazuri în T3 2022 şi 182 în primele trei trimestre, faţă de 187 şi 332 pentru aceeaşi perioadă a anilor 2021 şi 2020). Doar câteva ţări au înregistrat o revenire a insolvenţelor repartizate pe sectoare: Belgia, Franţa şi Regatul Unit - toate trei făcând parte din lista ţărilor cu cea mai mare scădere a insolvenţei în 2020/2021.

În România, numărul insolvenţelor a crescut cu 10.7% pentru primele 9 luni ale anului 2022 faţă de perioada similară a anului trecut, în linie cu aşteptările la nivel global pentru anul curent. Deşi este o creştere de două cifre care vine pe fondul înrăutăţirii fundamentelor macroeconomice afectate de inflaţie şi acutizate de impactul războiului din Ucraina, o abordare optimistă ar semnala o uşoară încetinire faţă de luna precedentă când avansul pe primele 8 luni a fost de 11.3%, subliniază sursa citată.

"Dacă experienţa ultimului trimestru al anului trecut este relevantă - când inflaţia începuse să se facă simţită în economie - o accelerare de 1-2 puncte procentuale ar duce ritmul insolvenţelor în zona unei creşteri de +12-14%, ce corespunde unui număr sensibil peste 6.000 de insolvenţe. Numărul este important întrucât ar marca revenirea sau depăşirea nivelului din 2019 de 6.500 de insolvenţe, anul pre-pandemic care nu a fost influenţat de măsurile masive de suport ale statului în economie.", punctează Mihai Chipirliu, CFA Risk Director, Allianz Trade.

Dacă în ultimele luni avansul preţurilor la energie a influenţat negativ profiturile multor segmente economice, creşterile succesive ale ratelor de dobândă - măsuri fireşti de contrapondere la puseul inflaţionist - vor fi vârful de lance influenţând profiturile nete şi lichiditatea în următoarele trimestre. În acest sens, renunţarea la discursul triumfalist, acceptarea climatului actual şi disciplina financiară vor trebui potenţate de o relaţie optimă cu creditorii.

Şocul creşterii ratei dobânzii se profilează în prima jumătate a anului 2023, alături de accelerarea salariilor. După cum era de aşteptat, soldurile mari de numerar pentru corporaţii (încă cu 43% peste nivelurile pre-Covid-19 în SUA, +36% în Marea Britanie şi +32% în zona euro) au oferit un buffer semnificativ pentru normalizarea politicii monetare în 2022. Analiştii preconizează că viitoarele creşteri ale ratelor cheie din SUA, Marea Britanie şi zona euro ar trebui să crească ratele medii ale dobânzilor pentru corporaţii cu încă 200 puncte de bază până la jumătatea anului 2023, ceea ce, la rândul său, va reduce marjele cu -1,5 puncte procentuale în SUA, -2,2 puncte procentuale în UK şi mai mult de -3pp în ţările din zona euro. Italia, Spania şi Franţa fiind cele mai expuse riscului.

Cu toate acestea, trebuie evitată o comprimare puternică a lichidităţii pe termen scurt în Europa deoarece băncile au intervenit pentru a compensa piaţa de obligaţiuni (+22% a/a în creditele noi YTD) şi mai mult de 50% din împrumuturile corporative şi-au crescut maturitatea la peste cinci ani, în timp ce doar 20% au crescut cu mai puţin de un an. Pentru sectoarele industriale din Europa, masa salarială este mai mare, comparativ cu SUA. Astfel, o creştere de 4-5% în 2023 ar putea elimina în medie între -0,5 pp şi -1 pp din marje. Într-un context de creştere economică scăzută, creşterea salariilor şi a costurilor de finanţare pune cel mai mult în pericol domenii precum: construcţii, telecomunicaţii, auto, comerţul cu amănuntul, echipamentele de uz casnic, electronicele.

Pentru a evita cea mai mare creştere anuală de după 2009, sprijinul din partea statului se va accentua în Europa dacă recesiunea se dublează la -2,4% ca urmare a unei crize energetice mai puternice. Este de aşteptat ca actualul sprijin fiscal, mai orientat şi mai concentrat pe limitarea accelerării ratelor de severitate să reducă această creştere a insolvenţei cu mai mult de -10 puncte procentuale faţă de 2022 pentru cele mai mari economii europene: -12 puncte procentuale în Germania (respectiv 2.600 de firme), -13 pp în Franţa şi Italia (6.700 şi, respectiv, 1.900 de firme), -15 pp în Regatul Unit (4.300) şi -24 pp în Spania (2.100). Cu toate acestea, dacă criza energetică se agravează, intensificând recesiunea viitoare, guvernele vor creşte dimensiunea măsurilor de sprijin fiscal, deoarece insolvenţa în afaceri ar creşte cu încă +8 puncte procentuale, până la +25% în 2023 în UE - cea mai mare creştere anuală din 2009 şi până acum. Pentru a absorbi pe deplin şocul suplimentar, măsurile de sprijin fiscal ar trebui să crească în medie la 5% din PIB. Cu toate acestea, aceste mari salturi fiscale pot fi mult mai restrânse pe fondul politicilor monetare restrictive.

În general, după doi ani de scăderi, analiştii se aşteaptă la o accelerare generală a insolvenţei în afaceri (+10% în 2022 şi +19% în 2023 la nivel global). În Europa de Vest, modelul de schimbare a regimului de insolvenţă, care utilizează mii de serii de date macrofinanciare folosind învăţarea automată, indică faptul că insolvenţa ar trebui să crească cu peste +10% atât pentru Franţa, cât şi pentru Regatul Unit în 2022, în timp ce ar putea scădea cu peste - 10% în Italia, fără o creştere majoră în Germania. Este de aşteptat ca insolvenţele să depăşească 53.000 de cazuri în Franţa în 2023 (+29% de la +46% în 2022), 27.000 de cazuri în Marea Britanie (+51% şi respectiv +10%), 17.000 de cazuri în Germania (+5% şi +17%) şi 10.900 de cazuri în Italia (-6% şi +36%). Regiunea ar trebui să depăşească nivelul de insolvenţă în afaceri de dinaintea pandemiei în 2022 (cu +5%), în ciuda dinamicii mixte.

În Asia, China este de aşteptat să înregistreze cu 15% mai multe insolvenţe în 2023, pe fondul creşterii scăzute şi al impactului limitat al relaxării monetare şi fiscale. În SUA, se aşteaptă la o creştere de +38% a insolvenţelor de afaceri în 2023, ca urmare a condiţiilor monetare şi financiare mai stricte, ceea ce va însemna o revenire la peste 20.000 de insolvenţe pe an, subliniază sursa citată.

Cu toate acestea, se poate observa încă insolvenţa unor firme importante şi anume: companii care erau deja fragile înainte de pandemie, dar nu au supravieţuit întreruperii măsurilor de sprijin care le-au ţinut temporar în viaţă, companii care nu au reuşit să-şi adapteze modelele de afaceri la schimbările structurale create sau intensificate de pandemie şi companiile expuse direct la efectele de propagare ale invaziei Ucrainei asupra ciclului economic şi financiar.

Privind în perspectivă, costul mare al energiei va rămâne cel mai mare şoc pentru profitabilitate, în special în ţările europene. La nivelurile actuale, preţul energiei ar impacta profiturile companiilor nefinanciare, deoarece puterea de stabilire a preţurilor se va modifica pe fondul scăderii cererii. Astfel, firmele pot face faţă la o creştera a preţurilor sub 50% şi, respectiv, 40% în Germania şi Franţa, doar dacă transmit clienţilor un sfert din creşterile preţurilor la energie. Având în vedere natura crizei actuale, guvernele au ales să adopte mai multe măsuri pe bază de numerar pentru a compensa creşterea indusă de război a preţurilor la energie. Într-adevăr, atât din motive politice, cât şi economice (levier corporativ ridicat pe fondul unui mediu de creştere a ratelor dobânzilor), promovarea pârghiei corporative pentru a face faţă crizei s-ar putea dovedi a fi o greşeală. Astfel, ponderea IMM-urilor fragile din Marea Britanie, Franţa şi Germania este stabilizată la 17%, 13% şi respectiv 6%, sau aproape de 42.000 de firme în Marea Britanie, 28.400 în Germania şi peste 18.700 în Franţa, însemnând că, în medie, guvernele vor "salva" peste 4.500 de IMM-uri.

Trecerea la o triadă formată din recesiune uşoară în economiile avansate, creştere scăzută pe pieţele emergente şi inflaţia cu ratele mai mari au crescut riscurile corporative, în principal în sectoarele construcţii, transporturi, telecomunicaţii, maşini şi echipamente, retail, echipamente de uz casnic, electronice, automobile şi textile. Astfel, este de aşteptat, ca perspectiva cererii, constrângerile prelungite de producţie (preţurile energiei şi ale inputurilor, lipsa forţei de muncă şi lanţurile de aprovizionare încă nenormalizate) şi problemele mai mari de finanţare (acces şi cost) să afecteze atât profitabilitatea, cât şi lichiditatea corporaţiilor nefinanciare.

Analiştii estimează că viitoarele creşteri ale ratelor cheie din SUA, Marea Britanie şi zona euro ar trebui să crească ratele medii ale dobânzilor pentru corporaţii cu încă 200 pb până la jumătatea anului 2023, reducând marjele firmelor cu -1,5 puncte procentuale în SUA, - 2,2 puncte procentuale în UK şi mai mult de -3 puncte procentuale în ţările din zona euro. Italia, Spania şi Franţa sunt cele mai expuse riscului. Cu toate acestea, o presiune puternică a lichidităţii pe termen scurt în Europa ar trebui evitată, deoarece băncile au intervenit pentru a compensa piaţa de obligaţiuni (+22% a/a în împrumuturi noi YTD). În plus, peste 50% din împrumuturile corporative şi-au crescut maturitatea la peste cinci ani, în timp ce doar 20% au crescut cu mai puţin de un an. Fără un plafon de preţ pentru energie, corporaţiile nefinanciare nu ar putea evita pierderile, deoarece creşterea preţurilor la energie ar genera un consum intermediar în creştere cu peste +70%, deoarece puterea lor de stabilire a preţurilor scade odată cu încetinirea rapidă a cererii.

Specialiştii Allianz Trade prognozează o revenire a insolvenţelor de afaceri de +10% în 2022 şi +19% în 2023 (comparativ cu +10% şi, respectiv, 14% aşteptate anterior). În Europa de Vest, modelul de schimbare a regimului de insolvenţă indică faptul că aceasta ar trebui să fie mai mare de 10% atât pentru Franţa, cât şi pentru Regatul Unit în 2022, în timp ce acestea ar trebui să varieze între 0% şi -10% în Germania şi să scadă cu peste -10% în Italia. În acest context, Europa de Vest urmează să-şi depăşească nivelul regional pre-pandemie de insolvenţă în afaceri, în 2022, în ciuda dinamicii mixte din regiune, unde Italia înregistrează mai puţine insolvenţe (-6% a/a), Germania este aproape stabilă (+5%), iar Regatul Unit şi Franţa înregistrează o revenire puternică de +51% şi, respectiv, +46%. Este de aşteptat ca insolvenţele în Franţa să crească cu +12.000 de cazuri, ajungând la 53.200 în 2023 şi să depăşească doar puţin nivelurile din 2019 (+3%), în ciuda unei reveniri vizibile (+29%).

În Germania se aşteaptă ca insolvenţa să rămână sub nivelurile din 2019, în ciuda unei reveniri posibile în 2023 care ar ajunge la +17%, echivalentul a 2.450 de firme. În plus, specialiştii se aşteaptă ca guvernul să rămână pregătit să acţioneze într-un mod ţintit, aşa cum a făcut pentru a salva câteva utilităţi cele mai afectate, inclusiv prin ajustări temporare suplimentare ale legilor privind restructurarea şi insolvenţa, dar şi prin suspendarea temporară a obligaţiei de a depune declaraţia de insolvenţă, dacă este necesar. În Italia, mixul dintre redresarea post-lockdown şi măsurile de stat s-a dovedit a fi un succes în limitarea numărului de insolvenţe mult sub nivelul lor pre-pandemie, cu 7.160 de cazuri în 2020, 8.498 de cazuri în 2021 şi aproximativ 8.000 de cazuri în 2022, dacă revenirea aşteptată în trimestrul IV 2022 se va concretiza.

Spania este ţara cu cel mai mare risc al insolvenţei atât în 2022, cât şi în 2023, deoarece, redresarea post-pandemie, sprijinul statului şi extinderile multiple ale moratoriului de insolvenţă nu au avut efectele scontate şi au dus la o creştere a insolvenţelor în afaceri de +30% în 2021 şi +11% YTD în 2022 septembrie. În timp ce, în Marea Britanie, revenirea insolvenţelor ar trebui să fie semnificativă atât pentru anul 2022, cât şi pentru 2023. Normalizarea a început rapid odată cu eliminarea treptată a măsurilor de sprijin într-un context intern agravat şi de problemele legate de Brexit.

Pentru Africa, Orientul Mijlociu şi Europa Centrală şi de Est insolvenţa întreprinderilor este deja peste nivelurile regionale pre-pandemice. Astfel sunt aşteptate creşteri suplimentare în 2023 la un nou record, în special în Africa de Sud, Marocşi Turcia. Iar în Asia, China este de aşteptat să-şi menţină sub control nivelul anual de insolvenţă din 2022, datorită unui punct de plecare scăzut şi în ciuda dificultăţilor crescute pentru companiile cele mai expuse comerţului internaţional şi restricţiilor legate de Covid-19, în special în sectorul construcţiilor.

SUA, din cauza recesiunii şi a problemelor aferente (finanţarea) ar trebui să declanşeze o revenire a insolvenţelor de la minimele istorice atinse în 2021 (14.290 de cazuri) care s-au prelungit şi în 2022 (14.570 de cazuri preconizate), se mai arată în comunicat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

03 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9005
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4823
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9076
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4945
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3749

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro