Intel la răscruce: cum vrea guvernul american să salveze gigantul chipurilor

Intel, compania americană care a definit standardele industriei semiconductorilor timp de decenii, se află acum într-un moment critic al existenţei sale, arată un articol publicat de Tagesschau, site-ul de ştiri al televiziunii germane ARD, care mai susţine că de la gloria anilor în care domina piaţa microprocesoarelor până la prăbuşirea actuală a valorii bursiere, drumul gigantului american a fost marcat de lipsa unei adaptări rapide la noile direcţii tehnologice.

Potrivit sursei citate, dacă acţiunile companiei Intel se tranzacţionau cu aproape 45 euro în urmă cu un an şi jumătate, astăzi valoarea lor abia depăşeşte 20 euro, în timp ce rivali precum Nvidia nu doar că au crescut spectaculos, dar au şi urcat în vârful ierarhiei mondiale.

Autorii articolului susţin că explicaţia este simplă şi dureroasă: Intel are încă produse solide, dar nu a reuşit să se impună în sectoarele unde se joacă viitorul: inteligenţa artificială, mobilitatea electrică şi infrastructura pentru centre de date. Potrivit sursei citate, Intel a ratat momentul oportun, iar acum plăteşte scump. Proiectul privind fabrica de cipuri din Magdeburg (Germania) a fost abandonat, mii de locuri de muncă au dispărut, iar rapoartele financiare aduc mai degrabă cifre roşii decât speranţe de redresare.

În acest vid de putere şi strategie, administraţia americană condusă de Donald Trump a făcut un pas neaşteptat: a anunţat intenţia de a cumpăra aproximativ 10% din acţiunile Intel. Oficial, obiectivele sunt clare: readucerea producţiei de cipuri pe teritoriul Statelor Unite, reducerea dependenţei de Asia şi crearea de noi locuri de muncă. Neoficial însă, decizia are o puternică dimensiune geopolitică. Confruntată cu ascensiunea fulminantă a companiilor din China şi cu riscul unui conflict în zona Taiwanului, Casa Albă vrea să se asigure că tehnologia vitală pentru economie şi apărare rămâne sub control american.

Întâlnirea dintre Trump şi Lip-Bu Tan, actualul CEO al Intel, arată cât de serios tratează Washingtonul această problemă. De la critici publice privind presupusele legături ale managerului cu firme chinezeşti până la laude neaşteptate după discuţiile de la Casa Albă, totul indică un mesaj strategic: Intel trebuie să rămână un pilon american, indiferent de cost.

Pentru companie, intrarea guvernului american şi a SoftBank în acţionariat poate însemna o infuzie de capital şi un scut temporar împotriva prăbuşirii. Dar banii, oricât de mulţi ar fi, nu pot înlocui inovaţia. Viitorul Intel va depinde de capacitatea echipei de conducere de a regăsi direcţia pierdută şi de a livra produse competitive în segmentele unde se joacă viitorul tehnologiei globale.

Dincolo de cazul particular al Intel, această intervenţie marchează un posibil punct de cotitură pentru economia americană: un stat care, după decenii de predicare a pieţei libere, decide să intre direct în joc şi să influenţeze cursul unor companii strategice. Dacă acest model se va extinde şi asupra altor giganţi din infrastructura critică, am putea asista la o redefinire profundă a capitalismului american.

Pentru Intel însă, marea întrebare rămâne: va fi această mână întinsă o şansă reală de renaştere sau doar preludiul unei agonii prelungite?

Opinia Cititorului

scrie opinia ta aici

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Comentariile antiromanesti sunt interzise.
- Utilizaţi un limbaj decent.
Redacţia îşi rezervă dreptul să elimine opiniile neinteligibile în mod grav şi pe cele mahalageşti, înţelegând prin asta pe cele cu tentă anti-socială, obscene şi/sau insultative, ca şi pe acelea care nu se referă la articolul în chestiune.
Sunt interzise comentariile prosteşti-agresive.
Nu sunt acceptate incitările la ură socială şi/sau xenofobie, discriminările referitoare la sex, vârstă sau de altă natură.
Nu sunt acceptate anunţuri publicitare.
Nu inseraţi linkuri sau adrese de email în textul opiniilor.

Repetarea deliberată a unuia şi aceluiaşi mesaj (sau variante) poate fi considerată drept propagandă; propaganda, în această formă, este interzisă.
- nu sunt acceptate ameninţările de orice natură;
- nu este acceptată hărţuirea ziariştilor Redacţiei BURSA;
- este interzisă defăimarea Ziarului BURSA;
- nu este acceptată dezvăluirea identităţii vreunui comentator de la secţiunea de opinii, fără acordul scris al aceluia, depus la Redacţie.
Nu este acceptată folosirea numelor ziariştilor BURSA pentru falsificarea semnăturii opiniilor.
Nu este acceptată substituirea de nume.
Redacţia îşi rezervă dreptul să şteargă opiniile şi să interzică accesul unora la postarea de opinii, atunci cînd apreciază că sunt de rea credinţă.
Abaterile de la acest regulament conduc la eliminarea opiniilor postate (un echivalent al autocenzurii celui care a scris mesajul, iar nu o cenzură practicată de ziar).
PRECIZĂRI:
- Toate opiniile exprimă punctul de vedere ale autorilor, iar nu ale administratorului (excepţie făcând mesajele scrise chiar de către administrator); nu ne asumăm responsabilitatea pentru materialele postate pe acest site de către alte persoane decât cele autorizate de ziarul BURSA.
- Postarea unui mesaj înseamnă acceptarea tacită a acestui regulament.
În cazul în care ne solicitaţi răspunsuri individuale, vă rugăm să completaţi cu adresa de email reală; vom încerca, în limita timpului disponibil, să răspundem tuturor întrebărilor dumneavoastră.