Internetul, marele duşman al regimurilor totalitare

Blocarea sau restricţionarea accesului la internet a devenit, în ultimii ani, un instrument tot mai frecvent utilizat de autorităţi pentru a controla populaţia, a înăbuşi protestele sau a limita fluxul de informaţii în contextul unor conflicte armate. Cel mai recent exemplu vine din Iran, unde autorităţile au impus, începând cu 8 ianuarie, restricţii severe asupra internetului, pe fondul manifestaţiilor împotriva puterii, relatează agenţia AFP. Măsura nu este una izolată. Potrivit organizaţiilor pentru drepturi digitale, întreruperile deliberate ale internetului au atins un nivel record la nivel global, devenind o practică recurentă în regimuri autoritare, dar şi în state democratice aflate sub presiune politică sau socială.

• Un record global al întreruperilor deliberate

Organizaţia Access Now, care monitorizează respectarea drepturilor digitale la nivel mondial, a înregistrat în 2024 un număr record de 296 de întreruperi voluntare ale internetului, în 54 de ţări. Datele arată că 103 dintre aceste întreruperi au fost legate direct de conflicte armate, 74 de mişcări de protest, 16 au avut ca scop împiedicarea copierii la examene, iar 12 au fost impuse în perioade electorale. Cele mai multe cazuri au fost raportate în Birmania (85 de întreruperi), India (84) şi Pakistan (21), ceea ce confirmă tendinţa statelor de a folosi controlul comunicaţiilor digitale ca instrument de gestionare a crizelor interne. Specialiştii în drepturi digitale avertizează că astfel de măsuri afectează nu doar libertatea de exprimare, ci şi accesul la informaţii vitale, servicii medicale, educaţie şi ajutor umanitar.

• Internetul, armă de război şi control social

În Afganistan, în 2025, autorităţile talibane au impus o întrerupere naţională a internetului timp de 48 de ore, la ordinul liderului suprem, invocând necesitatea prevenirii „viciului” şi a „corupţiei morale”. După reluarea conexiunii, accesul la reţelele sociale precum Facebook, Instagram şi Snapchat a fost sever restricţionat. În Sudan, întreruperile de internet sunt folosite ca arme de război încă de la izbucnirea conflictului dintre armată şi forţele paramilitare, în aprilie 2023. La începutul lui 2024, o întrerupere naţională a afectat aproape 30 de milioane de oameni timp de peste o lună, potrivit organizaţiilor umanitare. În regiunea Darfur, accesul la internet rămâne în mare parte blocat şi în prezent, ceea ce îngreunează documentarea abuzurilor şi furnizarea ajutorului umanitar.

Un alt caz emblematic este cel din regiunea Tigray, în nordul Etiopiei, unde reţelele de internet şi telefonie au fost întrerupte în noiembrie 2020, odată cu lansarea unei operaţiuni militare. Deşi conexiunile au fost parţial restabilite începând cu finalul anului 2022, perturbările persistă, iar originea exactă a întreruperilor nu a fost niciodată clarificată complet.

Birmania a impus una dintre cele mai lungi întreruperi de internet din ultimii ani, timp de 19 luni, între iunie 2019 şi februarie 2021, în statele Chin şi Rakhine, zone marcate de conflicte etnice. Deşi internetul a fost restabilit la scurt timp după lovitura de stat militară din februarie 2021, noul regim a continuat să utilizeze întreruperile digitale. Grupul Myanmar Internet Project a documentat peste 400 de întreruperi regionale după lovitura de stat, pe care le descrie drept o „lovitură de stat digitală”. În Kashmir, India a impus, în august 2019, o întrerupere totală a internetului pentru a preveni revolte în momentul revocării autonomiei constituţionale a regiunii. Restricţiile au durat 552 de zile, până la restabilirea completă a reţelei 4G, în februarie 2021, potrivit platformei Internet Shutdowns. Iranul rămâne unul dintre cele mai restrictive state în privinţa accesului la internet. În noiembrie 2019, autorităţile au întrerupt complet conexiunea cu restul lumii timp de o săptămână, în timpul protestelor declanşate de creşterea preţului benzinei. Chiar şi în perioadele fără blocaje totale, accesul la platforme precum WhatsApp şi Instagram este sever limitat, pe fondul separării dintre reţeaua internă şi internetul global.

• Restricţii ţintite: control selectiv al informaţiei

Pe lângă întreruperile totale, tot mai multe state recurg la restricţii ţintite asupra unor platforme sau servicii. În Nepal, autorităţile au blocat, la începutul lunii septembrie, zeci de reţele sociale, declanşând proteste antiguvernamentale reprimate violent. Accesul a fost ulterior restabilit. Un exemplu recent vine din Tanzania, unde, în mai 2025, autorităţile au blocat accesul la reţeaua X (fostul Twitter), invocând difuzarea de „pornografie” şi „homosexualitate”, la scurt timp după ce conturi oficiale ale guvernului au fost piratate. Organizaţiile pentru drepturi digitale avertizează că astfel de măsuri creează precedente periculoase şi pot transforma controlul internetului într-un instrument permanent de guvernare. În lipsa unor garanţii legale şi a transparenţei, întreruperile de internet riscă să devină o normă, cu efecte profunde asupra drepturilor fundamentale şi asupra funcţionării societăţilor moderne.