Irakienii aleg un nou Parlament, într-un scrutin care poate bulversa peisajul politic, supravegheat atent de Iran şi SUA

Irakienii aleg marţi un nou Parlament, într-un scrutin care poate bulversa peisajul politic şi care este supravegheat îndeaproape de către Iran şi Statele Unite, relatează AFP.

Irakul a cunoscut o stabilitate neobişnuită în ultimii ani, după mai mulţi zeci de ani de a război şi represiune în dictatura lui Saddam Hussein şi după invazia Statelor Unite în 2003, care l-a răsturnat de la putere.

Însă această ţară cu 46 de milioane de locuitori suferă din cauza unei infrastructuri mediocre, unor servicii publice deficitare şi unei corupţii endemice.

Mulţi irakieni se îndoiesc de faptul că aceste alegeri legislative pot aduce o schimbare reală în viaţa lor de zi cu zi şi percep acest scrutin ca pe o mascaradă doar în folosul elitelor politice şi puterilor regionale.

Secţiile de votare au fost deschise la ora locală 7.00 (6.00, ora României) şi urmază să fie închise la ora locală 18.00 (17.00, ora României).

Primele rezultate urmează să fie cunoscute la 24 de ore după scrutin.

Încă de la deschiderea secţiilor, mai multe personalităţi politice au votat la Hotelul de lux al-Rasheed, la Bagdad,

Peste 21,4 milioane de alegători sunt chemaţi să departajeze între 7.700 de candidaţi - dintre care o treime sunt femei - în vederea ocupării celor 329 de mandate de deputat pe o perioadă de patru ani.

Femeile urmează să obţină cel puţin un sfert din mandate în viitorul Parlament - potrivit unui sistem de cote -, iar nouă mandate sunt rezervate minorităţilor.

Doar 75 de candidaţi participă ca independenţi, în contextul în care legea electroală este percepută ca favorizând partide mari.

Nicio personalitate politică nu s-a impus recent.

”La fiecare patru ani se întâmplă acelaţi lucru. Nu vedem nici feţe tinere, nici energii noi”, capabile ”să aducă o schimbare”, deplânge un student, Al-Hassan Yassin.

POSTURI BINE DEFINITE

Unii se tem că prezenţa la urne poate să scadă sub nivelul de 41% înregistrat în 2021, cel mai scăzut nivel, în acest al şaselea scrutin de îndepărtarea lui Saddam Hussein.

Alegerile deschid calea desemnării unui nou preţedinte - un post larg onorific, rezervat unui kurd - şi unui premier - în mod tradiţional şiit -, ales după negocieri îndelungate.

Potrivit unei convenţii în Irakul de după invazia americană, un sunnit urmează să ocupe postul de preşedinte al Parlamentului.

După căderea sunnitului Saddam Hussein, majoritatea şiită, mult timp oprimată în Irak, continuă să domine, cele mai multe partide păstrând legături cu Iranul vecin.

Actualul premier şiit, Mohamed Shia al-Sudani, care mizează pe un al doilea mandat, speră la o victorie.

El a ajuns la putere în 2022, mulţumită susţinerii unei alianţe din care fac parte facţiuni şiite, care întreţin toate legături cu Iranul.

MOQTADA SADR, ABSENT

Viitorul premier urmează să fie ales de către coaliţia care va reuşi să adune suficienţi aliaţi.

La ultimele alegeri legislative, curentul liderului şiit Moqtada Sadr a obţinut cel mai mare număr de mandate, după care s-a retras din Parlament în urma unui diferend cu parirdele şiite, care nu-i susţineau încercarea de a forma un Guvern şi care s-au regrupat între ele.

Această ruptură a culminat cu confruntări sângerase în capitala irakiană.

Anul acesta, Sadr a refuzat să participe la nişte ”alegeri defectuoase, dominate de interese sectare, etnice şi partizane” şi şi-a îndemnat susţinătorii să boicoteze scrutinul.

Partidele sunnite candidează separat, iar fostul preşedinte al Parlamentului Mohamed al-Halbousi este prezentat drept favorit.

În Regiunea autonomă Kurdistan, rivalitatea între Partidul Democratic din Kurdistan (PDK) şi Uniunea Patriotică din Kurdistan (UPK) rămâne puternică.

TEHERANUL ŞI WASHINGTONUL, ATENTE

Irakul - un aliat apropiat al Iranului şi Statelor Unite - încearcă de mult timp să menţină un echilibru fragil între cei doi inamici.

Iranul, în pofida faptului că influenţa îi scade, speră să-şi păstreze influenţa pe lângă vecinul său, după ce alţi aliaţi din regiune - Hezbollahul libanez, Hamasul palestinian şi huthi în Yemen - au fost slăbiţi în ultimii doi ani de atacuri israeliene.

Teheranul a pierdut un aliat major odată cu îndepărtarea lui Bashar al-Assad în Siria, la sfârşitul lui 2024.

Statele Unite exercită presiuni asupra Irakului - în care menţine aproximativ 2.500 de militari - să dezarmeze grupările proieraniene.

La începutul lui 2024, facţiuni proiraniene clasate drept grupări teroriste de către Washington au cedat presiunii interne şi americane şi au încetat să mai ia ca ţintă forţele americane din Irak, după luni de atacuri legate de Războiul din Fâşia Gaza.

Administraţia lui Donald Trump a numit un emisar special pentru Irak, Mark Savaya, de origine irakiană, care a insistat asupra necesităţii ca Irakul să fie ”eliberat de amestecuri externe răuvoitoare, mai ales ale Iranului şi procurelor sale”.