Kremlinul respinge acuzaţiile de întârziere a negocierilor de pace în Ucraina

Kremlinul a respins obiecţiile trimisului special al preşedintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellog, potrivit căruia Rusia trage de timp în privinţa negocierilor de pace, Moscova susţinând, în schimb, că respectă toate înţelegerile convenite până în prezent în cadrul discuţiilor, relatează Reuters.

Emisarul principal al lui Trump pentru Ucraina a declarat luni că 'Rusia nu poate continua să tragă de timp şi în acelaşi timp să bombardeze obiective civile în Ucraina'.

Întrebat despre aceste remarci, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marţi că Rusia este recunoscătoare echipei lui Trump pentru că a contribuit la facilitarea discuţiilor, dar că Moscova nu blochează convorbirile. 'Nimeni nu tergiversează nimic aici', a afirmat Peskov în conferinţa sa de presă zilnică.

'Suntem în mod firesc interesaţi în atingerea obiectivelor operaţiunii militare speciale (aşa cum numeşte Rusia războiul său în Ucraina) prin mijloace politice şi diplomatice. Prin urmare, nu suntem interesaţi să tergiversăm nimic aici', a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse.

El a indicat că termenii celei de-a treia runde de negocieri ruso-ucrainene nu au fost convenite încă.

Kremlinul a început să justifice întârzierea negocierilor cu privire la Ucraina în spirit 'orwellian', dând vina pe Kiev şi Washington pentru acest lucru, a declarat cu o zi în urmă Keith Kellogg, citat de The Moscow Times.

'Afirmaţiile Rusiei conform cărora SUA şi Ucraina sunt cele care tergiversează negocierile de pace sunt nefondate. Facem apel la o încetare a focului neîntârziată şi trecerea la discuţii trilaterale pentru a pune capăt războiului', a transmis Kellogg într-un mesaj pe platforma X.

Mesajul trimisului special al lui Donald Trump pentru Ucraina reprezenta o reacţie la declaraţiile făcute înainte de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care afirmase că dinamica procesului de negocieri depinde de poziţia Ucrainei şi de eficienţa eforturilor de mediere ale SUA.

În acelaşi timp, Peskov a subliniat luni că poziţia Rusiei este 'bine cunoscută', evocând cererea Moscovei de a se ţine cont de 'realităţile din teren'.

La presiunea SUA, Rusia şi Ucraina au reluat negocierile directe pentru prima dată în trei ani, organizând două întâlniri la Istanbul, pe 16 mai şi 2 iunie. La ultima dintre acestea, părţile au făcut schimb de 'memorandumuri' - un fel 'foi de parcurs' în care fiecare parte şi-a expus condiţiile pentru încheierea războiului.

Ulterior, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a calificat memorandumul rusesc un alt 'ultimatum' pe care nimeni 'nu-l va lua în serios'.

Moscova solicită în memorandumul său recunoaşterea legală pe plan internaţional a Crimeei (anexate în 2014), precum şi a regiunilor ucrainene Lugansk, Doneţk (est), Herson şi Zaporojie (sud), anexate în septembrie 2022, drept teritorii ale Federaţiei Ruse şi retragerea trupelor ucrainene din aceste regiuni, dintre care doar Lugansk şi Crimeea se află integral sub control rusesc la ora actuală.

'Acest lucru contrazice în mod clar Carta ONU, bunul simţ şi Constituţia Ucrainei', a declarat Zelenski, citat de Euronews, apreciind că actualul format de negocieri nu este de natură să facă să avanseze discuţiile. În acest sens, preşedintele ucrainean a pledat pentru un armistiţiu cu Rusia înainte de o posibilă întâlnire cu Putin, căreia să i se alăture şi preşedintele american Donald Trump.