Kyiv Post: JD Vance susţine că disputa Starlink ţine de politica SUA faţă de Ucraina şi Rusia, nu de Elon Musk

Vicepreşedintele american JD Vance a declarat joi, 22 octombrie, că disputa privind restricţiile impuse utilizării serviciului Starlink de către Ucraina trebuie privită ca o problemă de politică externă a Statelor Unite, nu ca un conflict cu directorul general al SpaceX, Elon Musk, astfel Vance a afirmat că Musk conduce o companie privată şi nu ar trebui să fie implicat într-un război între două state fără instrucţiuni clare din partea guvernului american, relatează Kyiv Post.

Declaraţiile au fost făcute înainte ca vicepreşedintele să plece la un miting în North Platte, Nebraska, la o zi după discuţiile trimisului american Steve Witkoff cu preşedintele rus Vladimir Putin, desfăşurate la Sankt Petersburg, astfel Vance nu a precizat cine a dispus restricţiile asupra serviciului, în condiţiile în care atât Musk, cât şi Casa Albă au negat responsabilitatea, conform sursei.

Întrebat dacă susţine solicitările unor republicani privind deschiderea unei anchete, Vance a criticat dependenţa Europei de tehnologia americană şi a calificat drept ironică situaţia în care state europene care au impus restricţii de reglementare şi licenţiere companiei SpaceX se bazează acum pe serviciile acesteia pentru sprijinirea Ucrainei, potrivit publicaţiei.

„În prezent, toţi aleargă la SpaceX spunând: «Vă rugăm să faceţi ce trebuie să faceţi»”, a declarat Vance, susţinând că situaţia confirmă observaţiile preşedintelui Donald Trump privind dependenţa Europei de tehnologia, afacerile şi capacităţile militare ale Statelor Unite, conform sursei.

Uniunea Europeană negociază, în paralel, accesul Ucrainei la un program european de comunicaţii securizate prin satelit, care ar putea fi extins prin servicii comerciale la începutul anului 2027, potrivit publicaţiei.

Controversa a generat şi reacţii în Congresul american. Republicanul Brian Fitzpatrick a avertizat că orice persoană care încearcă să limiteze utilizarea sistemului Starshield de către Ucraina ar putea fi supusă unei anchete, unor audieri publice şi unor măsuri bugetare şi a anunţat, de asemenea, intenţia de a promova o iniţiativă legislativă bipartizană pentru blocarea achiziţiilor de petrol rusesc, conform sursei.

Referindu-se la perspectivele negocierilor de pace, vicepreşedintele american a susţinut că atât Kievul, cât şi Moscova au fost de acord să participe la discuţii, iar în opinia sa, lipsa unui acord până în prezent se explică prin diferenţele semnificative dintre poziţiile celor două părţi, potrivit publicaţiei.

„Adică, natura acestor lucruri este că încerci să le încerci, vezi cât de mult poate progresa şi te întorci la treabă. Şi uneori funcţionează, alteori nu”, a spus Vance, lăudând eforturile administraţiei Trump şi ale trimisului Steve Witkoff, conform sursei.

El a recunoscut însă dificultatea procesului, afirmând că negociatorii au „un munte înalt de urcat”, informează publicaţia menţionată.

Kremlinul a respins până acum propunerile privind o întâlnire directă cu Ucraina şi iniţiativele de încetare a focului, în timpul Adunării Generale a ONU din septembrie, 51 de ţări au cerut Rusiei să accepte un armistiţiu imediat, în timp ce ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat că Moscova nu îşi va întrerupe operaţiunile militare nici în timpul negocierilor, conform sursei.

Publicaţia relatează că, în cadrul întâlnirii de trei ore cu Witkoff, din 21 octombrie, Putin s-a declarat dispus să reia în noiembrie discuţiile trilaterale cu Ucraina şi Statele Unite, potrivit publicaţiei citate.

Controversa privind accesul Ucrainei la Starlink şi Starshield se adaugă altor divergenţe dintre Kiev şi administraţia Trump, în noaptea de 13 spre 14 octombrie, unităţi militare ucrainene au pierdut conexiunea la terminalele aflate în mişcare cu viteze de aproximativ 160 de kilometri pe oră sau mai mari, întreruperea ar fi afectat mai multe tipuri de drone utilizate de armata ucraineană, inclusiv interceptoare destinate combaterii dronelor ruseşti Shahed, conform sursei.

Musk a susţinut că restricţiile pentru serviciul militar Starshield au fost stabilite de armata americană şi, în cele din urmă, de preşedintele SUA, Trump a negat implicarea, iar relatările din presă au prezentat versiuni diferite privind originea deciziei: Reuters a indicat Casa Albă, în timp ce The Wall Street Journal a scris că Musk ar fi ordonat personal restricţiile. Pe 21 octombrie, secretarul de stat Marco Rubio a afirmat că Musk stabileşte accesul Ucrainei la Starlink în baza unui contract comercial privat.

Pe 15 octombrie, nouă senatori americani, republicani şi democraţi, au cerut inspectorului general al Pentagonului să investigheze întreruperile, ulterior, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că schimbul de informaţii dintre Statele Unite şi Ucraina, folosit pentru avertizările timpurii privind atacurile ruseşti, funcţionează din nou şi a spus că ar putea apărea rezultate şi în privinţa interceptorilor Patriot şi a restricţiilor Starlink, conform sursei.

Disputa rămâne un punct sensibil în relaţia dintre Washington şi Kiev, în condiţiile în care Ucraina depinde de comunicaţiile prin satelit pentru o parte dintre operaţiunile sale militare, iar responsabilitatea pentru restricţiile recente continuă să fie contestată, potrivit publicaţiei.