LIVE TEXT: FORUMUL INVESTITORILOR - 2026: Provocările şi oportunităţile anului

Actualizare - Mihai Botez, deputat: "Trebuie să încurajăm retailul să intre pe bursă”

Este nevoie de presiuni pentru listarea companiilor la bursă, iar retailul trebuie încurajat să investească în piaţa de capital, este de părere Mihai Botez, membru în Comisia Buget, Finanţe, Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor. Deputatul subliniază că potenţialii investitori de retail trebuie să fie bine informaţi şi să ştie ce însemnaă riscuri, diversificare, inflaţie etc.

Mihai Botez a menţionat: "Oamenii sunt interesaţi de investiţii la bursă. Retailul a depăşit 300.000 de investitori la bursă şi această masă creşte cu eforturi din partea instituţiilor financiare. Mă uit cât de mult prinde fake newss-ul, pentru că oamenii nu sunt foarte familiarizaţi cu mecanismele economice. Când am investit o sumă ne uităm mai des la ce se întâmplă în piaţă şi deciziile sunt mai raţionale”.

(E.O.)

---

Actualizare - Claudiu Năsui, deputat: "E nevoie de o cultură investiţională în România”

Avem nevoie de o cultură investiíonală în România, afirmă Claudiu Năsui, membru în cadrul Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor.

Domnul Năsui a declarat: "În America, o proporţie covârşitoare de oameni sunt investitori individuali (retail), ceea ce le schimbă atitudinea politică şi îi face să înţeleagă mai bine economia. Una este să fii acţionar direct la companii precum Banca Transilvania şi alta este să fii cotizant la un fond de pensii care are acţiuni acolo, unde cineva trebuie să îţi explice periodic că eşti coproprietar. Când eşti investitor direct, simţi când scade sau creşte valoarea acţiunii şi astfel se dezvoltă un alt tip de mentalitate în societate. În acest sens, mă bucur că în Parlament există un proiect susţinut de toate partidele pentru a crea conturi individuale de investiţii pentru pensii, similar cu modelele din Norvegia, Suedia sau celebrele conturi 401k din America. Acesta este un mod de economisire pe termen lung unde, pe un orizont suficient de mare, acţiunile (equity) reprezintă o idee bună şi aduc randament. Astfel de iniţiative permit dezvoltarea pieţei de capital şi a educaţiei economice efective în România. Degeaba facem cursuri de educaţie financiară dacă nu avem «skin in the game», adică bani investiţi pentru a simţi lucrurile pe propria piele; altfel, rămâne doar o cunoaştere teoretică. Trebuie să facem ceea ce au făcut alţii şi le-a mers bine, iar aceste conturi de tip 401k ar fi un mare pas înainte. De asemenea, trebuie să ne uităm la legislaţia care să ajute, cum este cea pentru ETF-uri sau legislaţia de holding. În alte ţări, dividendele nu sunt impozitate dacă deţii peste 10% dintr-o companie de peste un an, în timp ce în România un astfel de fond ar fi impozitat. Înainte de a reinventa roata, haideţi să adoptăm ceea ce merge în alte părţi, pentru că s-ar putea să meargă de minune şi în România”.

(G.M.)

---

Actualizare - Claudiu Năsui, deputat: "Listarea la BVB, şansă pentru salvarea companiilor de stat”

O şansă mare pentru salvarea companiilor publice este privatizarea prin listare la bursă, adică momentul în care statul cedează controlul, susţine Claudiu Năsui, membru în cadrul Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din cadrul Camerei Deputaţilor:

Claudiu Năsui a precizat: „Sunt multe cazuri de companii listate care n-au mers foarte bine; exemple sunt IAR Braşov şi IAR Craiova, ambele fiind listate. Listarea nu a fost o garanţie că au fost mai bine conduse sau că nu vor fi altceva decât nişte găuri negre în care statul român pompează bani în diferite moduri. Nu este vorba doar despre creşteri de capital social succesive, ci şi despre ştergeri de datorii, o varietate de moduri prin care, de fapt, toată lumea de aici finanţează aceste companii. Apropo de discuţiile despre «„nu ne vindem ţara», oare simţim că Tarom este al nostru, de exemplu, sau că aceste companii sunt ale noastre? Sau sunt mai degrabă ale unora despre care ştie presa şi probabil ştiţi şi dumneavoastră mai bine decât mine? Eu aş susţine să terminăm ce am început în decembrie '89 şi să mergem cu acest proces până la capăt. Bursa este un mijloc excelent pentru a face aceste privatizări. Ultimul an, cu randamentele extraordinare de la BVB, arată că ar fi existat lichiditate în piaţă şi cerere, iar statul român ar fi putut obţine o evaluare foarte bună pentru activele valorificate. Din păcate, mediul politic nu a fost prielnic; doctrina conform căreia totul trebuie să rămână la stat încă există. Legea privind interzicerea listării la BVB a companiilor de stat a trecut de Senat cu un amendament care o limitează doar la companiile profitabile, dar profitul fiind unul contabil, pot exista reevaluări de active care să mascheze pierderile, aşa cum s-a întâmplat şi la Oltchim. În mod ideal, orice guvern va veni ar trebui să aibă acest lucru ca prioritate, mai ales că am putea merge în continuare pe valul randamentelor bune de pe BVB”.

(G.M.)

---

Piaţa de capital românească traversează, probabil, cea mai bună perioadă din istoria sa modernă de 30 de ani. Principalele acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti au adus investitorilor randamente de două cifre în ultimii trei ani, numai anul trecut indicele BET-TR înregistrând o creştere de peste 50%, în vreme ce, în acest an, indicele este deja în apreciere cu circa 25%.

Evaluarea bursieră a tuturor companiilor româneşti a ajuns la aproape 80 de miliarde de euro, de departe cel mai ridicat nivel din istorie, iar piaţa obligaţiunilor continuă să se dezvolte, inclusiv datorită emisiunilor lunare de titluri de stat Fidelis derulate de Ministerul Finanţelor pentru populaţie.

O tendinţă similară se observă şi în ceea ce priveşte participarea investitorilor la piaţa de capital - la finele lunii martie, existau peste 300.000 de conturi deschise la brokerii de la BVB, cel mai mare număr din istorie, conform datelor Fondului de Compensare a Investitorilor. Fondurile deschise de investiţii aveau peste 1,2 milioane de participanţi şi active de aproape opt miliarde de euro, tot mai mulţi investitori orientându-se către fondurile de acţiuni şi cele diversificate, în vreme ce fondurile de pensii, ale căror active au depăşit pragul de 40 de miliarde de euro, au devenit principalul pilon investiţional al pieţei noastre de capital, peste 90% din plasamentele acestora în acţiuni fiind realizate în companii listate la Bursa de Valori Bucureşti.

Nu în ultimul rând, succesul şi supra-subscrierile din cadrul ultimelor oferte publice iniţiale arată clar că interesul investitorilor depăşeşte oferta disponibilă din piaţă.

Pe de altă parte, în România, tabloul macroeconomic conturează o imagine sumbră - inflaţia a ajuns la 10,7%, există semnale privind o recesiune economică, leul s-a depreciat, România are cele mai mari deficite din Uniunea Europeană, iar criza politică a lăsat ţara cu un guvern interimar într-un moment economic critic.

Companiile de stat au fost printre principalele subiecte ale ultimelor săptămâni, după ce guvernul şi-a anunţat intenţia de a lista societăţi sau de a vinde pachete suplimentare de acţiuni ale unor companii de stat deja listate. Decizia a inflamat discursul unei părţi a spectrului politic, sub lozinca „Nu ne vindem ţara”, culminând cu un proiect de lege care prevede interzicerea vânzării de active ale statului până la finalul anului viitor.

La Bursa de Valori Bucureşti, cu toate progresele din ultima perioadă, valoarea tranzacţiilor rămâne scăzută, inclusiv după standarde regionale, nu există încă produse financiare derivate, în vreme ce dimensiunea fondurilor de investiţii şi gradul de penetrare al fondurilor de pensii sunt încă reduse, comparativ cu mediile europene.

Nu în ultimul rând, piaţa noastră de capital este în categoria pieţelor de frontieră conform ierarhiei principalei agenţii de evaluare, MSCI, fiind astfel relativ puţin expusă marilor fluxuri internaţionale de capital.

Despre cum putem depăşi acest moment şi accelera dezvoltarea pieţei de capital din România, precum şi despre multe alte subiecte, se va discuta astăzi, în cadrul ”FORUMULUI INVESTITORILOR - 2026: Provocările şi oportunităţile anului”, organizat de Ziarul Bursa, la care vor participa: Claudiu Năsui, Membru în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor; Mihai-Cătălin Botez, de asemenea Membru în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor; Remus Vulpescu, Directorul General al Bursei de Valori Bucureşti; Răzvan Popp, Şef serviciu, Serviciul Transparenţă şi Raportări Emitenţi, Sectorul Instrumente şi Investiţii Financiare, Autoritatea de Supraveghere Financiară; Cristian Pascu, Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România; Gerke Witteveen, Directorul General al NN Pensii; Gabriel Ţecheră, Director de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori, Transport Trade Services; Florentin Cotorobai, Director general adjunct, Direcţia Generală Dezvoltare Regională, Inovare şi Digitalizare, în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene; Marius Adrian Moldovan, Preşedintele executiv al Transilvania Investments; Călin Adrian Meteş, director adjunct, Franklin Templeton International Services, Sucursala Bucureşti; Mihai Purcărea, Directorul General al BRD Asset Management; Radu Constantin, Chief Administrative Officer, Hidroelectrica; Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Forvis Mazars România; Radu Puiu, Analist financiar XTB; Dan Dascăl, Directorul General al BT Asset Management; Horia Braun Erdei, Directorul General al Erste Asset Management.