LIVE - VIDEO Conferinţa "Energia în priză”- ediţia a XIII-a -

Actualizare -Mihai Macarie, Secretar General, CRE: ”Toate investiţiile trebuie privite în cheia securităţii energetice”

Principala garanţie de securitate pe care şi-o poate asigura România este să lase mediul de business să investească în capacităţi de generare - fie că vorbim de energie simplă sau de energie curată, a spus Mihai Macarie, Secretar General în cadrul Centrului Român al Energiei

Domnia sa a afirmat: ”Toate investiţiile trebuie privite în cheia securităţii energetice, în contextul pe care-l traversăm în prezent. Am traversat o perioadă de cinci ani de zile în care România şi Uniunea Europeană au trecut prin multiple crize: criză sanitară, criză pandemică, criză economică, iar acum avem o criză militară. O criză energetică, care a determinat cele mai mari niveluri de preţuri din câte ţinem minte. Suntem la trei ani de la invazia Federaţiei Ruse în Ucraina, un război injust, care ne-a arătat vulnerabilităţile pe care le are Uniunea Europeană şi România atunci când depinde de un furnizor major de energie. Un furnizor care acum nu mai este un partener de încredere pentru România. Iar toate statele membre ale Uniunii Europene au fost nevoite să-şi găsească surse şi rute alternative de transport”.

Mihai Macarie a adăugat: ”Cred că Uniunea Europeană, prin programul RePowerEU, a reuşit să suplinească (n.r. lipsa energiei provenite din Rusia) foarte bine până acum. O garanţie de securitate, unde România cred că a reuşit foarte bine, este energia produsă acasă. Doar că intrăm într-o nouă dilemă: energia produsă acasă, care este o energie curată, ieftină, din surse regenerabile, ne dă o altă dependenţă - de un stat furnizor de echipamente pentru tranziţia energetică”.

(A.I.)

---

Actualizare - Irene Mihai, RPIA: ”Călcăm pedala tranziţiei şi dezvoltăm mai multe proiecte regenerabile”

Tranziţia energetică se întâmplă, şi se întâmpă acum, este de părere Irene Mihai, Policy Officer al Asociaţiei Industriei Fotovoltaice din România (RPIA), care explică: ”Avem nevoie de energie în prezent, iar toate proiectele despre care se tot vorbeşte sunt pe termen lung şi de aceea trebuie să accelerăm pedala tranziţiei. Călcăm pedala tranziţiei şi dezvoltăm mai multe proiecte regenerabile. Dacă ne uităm la ce se întâmplă pe plan european din punct de vedere al tranziţiei energetice, vedem că în anul 2024, energia fotovoltaică a devansat pentru prima dată cărbunele din punct de vedere al producţiei. La câteva luni distanţă, în iunie, producţia de energie fotovoltaică a devenit prima sursă de generare din UE, respectiv 22,1% sau 45,4 de terawaţi. Tranziţia, aşa cum se întâmplă la momentul actual, cu sincope, cu erori, cu probleme, are un efect tangibil. Efectele se simt şi se văd. În România, energia fotovoltaică acoperă, în prezent, între o treime şi o pătrime din necesarul de consum zilnic pe perioada diurnă. Avem în sistem aproximativ 2,9 gigawaţi, exceptând prosumatorii. Dacă 2,9 gigavaţi acoperă o treime/o pătrime din necesarul de consum, imaginaţi-vă ce se va întâmpla în momentul în care vom avea toate capacităţile aflate acum în dezvoltare operaţională. Numai anul acesta sunt în construcţie, în stadii avansate, proiecte fotovoltaice de 1,6 gigawaţi. Pentru anul viitor sunt date aproximativ similare. Proiectele de energie fotovoltaică se materializează”.

(A.V.)

---

Actualizare - Septimiu Stoica, Preşedintele BRM: Am ajuns să ne dorim ca legiuitorul ”să nu pună beţe în roate”

Participanţii la pieţele financiare şi energetice din ţara noastră au ajuns să aibă pretenţii modeste din partea legiuitorului, respectiv ”să nu pună beţe în roate”, a punctat Septimiu Stoica, Preşedintele AGA al Bursei Române de Mărfuri.

Domnia sa a afirmat: ”Ca să avem o piaţă cu adevărat performantă, cred că trebuie să existe trei vectori care să se manifeste pozitiv. Când vorbesc de piaţă mă refer la piaţa instituţionalizată, care se identifică de regulă cu bursa sau, în domeniul energiei, se foloseşte mai degrabă sintagma piaţă centralizată. În primul rând, este necesar ca cel care administrează piaţa să fie un profesionist şi să nu se mulţumească cu ceea ce poate să înfăptuiască rapid, ci să încerce să ghicească nevoile, tendinţele, să se alinieze la ele, să vorbească cu cei care tranzacţionează pe pieţele respective. Să încerce să le pună la dispoziţie tot instrumentarul care ar putea să fie necesar respectivei pieţe”.

Septimiu Stoica a adăugat: ”Al doilea vector (n.r. necesar pentru existenţa unei pieţe performante) este legiuitorul. Noi am ajuns să avem pretenţii modeste din partea acestuia. Şi anume «să ne lase în pace» sau «să nu pună beţe în roate». Sigur că există şi varianta de vis - să fie proactiv sau vizionar. N-am ajuns încă până acolo, dar măcar să lase realitatea instituţională să trăiască. A treia componentă de care este nevoie ca o piaţă să fie funcţională este să avem participanţii care să aprecieze (...). Aici vorbesc despre produse care sunt jinduite în piaţă şi care au fost încercate. De exemplu, produsele derivate, inclusiv pe pieţele de energie”.

(A.I.)

---

Actualizare -Florian Mateiţă: „Starea sistemului energetic - rodul conlucrării dintre specialiştii în energie şi practicienii în insolvenţă”

Starea actuală a sistemului energetic este rodul unor decenii de conlucrări profesionale între specialiştii în energie şi practicienii în insolvenţă, subliniază Florian Mateiţă

Partener RomInsolv SPRL. Specialistul apreciază: "Fără a face previziuni concrete despre numele celor care vor fi următoarele cazuri de insolvenţă, observ următoarele:

-Preţul negociat sau format pe piaţă al energiei de joasă tensiune reprezintă aproximativ 50% din ceea ce plăteşte un agent economic sau cca 40% din ceea ce plăteşte o persoană fizică;

-Este în curs de democratizare producţia, mai ales din surse regenerabile. Producţia de energie devine modulară, flexibilă şi adaptată oricărui consumator casnic şi industrial, chiar şi unităţile pe gaz sau combustibil nuclear ;

-Stocarea în baterii devine din ce în ce mai accesibilă, deci va creşte capacitatea de livrare a regenerabilelor;

-Creşte într-un ritm constant-accelerat mobilitatea electrică;

-Utilizarea AI în predictibilitatea preţurilor funcţie de anumite date istorice (meteo, consum, orar etc.);

-Utilizarea contractelor inteligente în transparentizarea şi viteza tranzacţiilor.

(E.O.)

---

Actualizare -Laurenţiu Urluescu: "În energie preţul diferă de la un sfert de oră la altul”

În energie preţul diferă de la un sfert de oră la altul, a spus Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFER). Domnia sa explică, astfel, afirmaţiile conform cărora "importăm scump, exportăm ieftin”, apreciind: „Importurile şi exporturile se fac foarte simplu, energia se duce de la un preţ mic la un pret mare. Energia noastră este mai scumpă decât a vecinilor. Există momente în care importăm energie, dar în acele momente sunt unităţi de producţie la noi care stau pentru că sunt foarte scumpe şi nu mai intră în piaţă din cauza importurilor. În energie preţul diferă de la un sfert de oră la altul”.

Printre altele, Laurenţiu Urluescu a explicat şi ce înseamnă blackout-ul, atât de mult amintit în această perioadă. Conform domniei sale, blackout-ul este un termen pur tehnic, însemnând o avarie generalizată, nu faptul că nu există contracte. Acest lucru presupune mai degraba o incompetenţă, a conchis domnia sa.

(E.O.)

---

Actualizare - Silvia Vlăsceanu, director executiv HENRO: "Statul este duşmanul propriilor companii din energie”

Intervenţiile guvernelor din ultimii 35 de ani în companiile de stat din energie au avut mai multe efecte negative decât pozitive, a declarat Silvia Vlăsceanu, director executiv HENRO.

Silvia Vlăsceanu a precizat: "Cele mai mari probleme le cauzează statul propriilor companii. Statul nu ar trebui să se bage prea mult în managementul acestor companii publice, care acoperă peste 70% din capacităţile instalate ale României. Investiţiile în energie, care ar trebui să fie motorul economic şi principalul deziderat al statului, sunt greu de realizat de companiile cu capital de stat pentru că orice guvern sau orice majoritate parlamentară din ultimii 35 de ani, când a avut nevoie de finanţare sau de bani la buget, s-a uitat la companiile din sectorul energetic pentru că sunt puţine şi uşor de taxat şi impozitat, mai ales la cele de stat. Aşa au apărut diferite taxe şi impozite, intervenţii în conducerea managerială a unor companii. Nu în ultimul rând greutăţile pe care le provoacă legislaţia în domeniul achiziţiilor publice în special pentru companiile din sectorul energetic, care majoritatea sunt cu capital de stat, apoi legea bugetului unde există un articol ce ne limitează posibilitatea de a angaja personal de specialitate, articol pe care încercăm anual să îl eliminăm deoarece ne limitează sau blochează activitatea. Am sesizat aceste «răutăţi» autorităţilor prin adrese care au ajuns pe masa unui ministru sau secretar de stat şi acolo au rămas, fără efecte. Statul este propriul lui duşman pentru dezvoltarea sectorului energetic. Am sperat într-adevăr că listarea unui pachet de acţiuni va reduce intervenţia statului la aceste companii, dar lucrurile nu se întâmplă chiar aşa. Reproşurile curg către companiile cu capital de stat, dar sunt investiţii foarte întârziate. Pentru companiile la care statul e acţionar, vorbim de ani, de decenii pentru producerea primului MWh dintr-o capacitate nouă de producţie. Totul durează mult mai mult, se dublează timpul faţă de o companie privată. Banii pe care companiile au fost obligate să îi dea la Fondul de Tranziţie în perioada 2022-2025 acopereau încă o dată toate datoriile pe care statul le are sau mai bine zis ar fi trebuit să fie plătite către furnizori prin schema de plafonare. Unde sunt sau unde s-au dus aceste sume? Dacă sumele ar fi fost folosite în scopul pentru care au fost colectate, deficitul bugetar ar fi fost mai mic. Din păcate, în ultimele decenii se perpetuează această situaţie: companiile de stat care ar putea fi sau sunt profitabile sunt văduvite de sume care ar putea fi investite şi de aceea suferă foarte mult. Statul e propriul lui duşman în aceste companii. Ar trebui să le lase să funcţioneze fără o intervenţie atât de brutală care pe termen lung are efect devastator. E efectul guvernărilor din ultimii 35 de ani”.

(G.M.)

---

Actualizare - Liviu Gavrilă, Vicepreşedintele RWEA: Un proiect eolian are nevoie de cinci ani să producă, timp în care apar schimbări macro

Un proiect eolian are nevoie de cinci ani până să înceapă producţia, timp în care apar diferite schimbări macroeconomice sau politice, a spus Liviu Gavrilă, Vicepreşedintele RWEA.

Domnia sa a afirmat: ”Investiţiile, în special în energia eoliană, au o durată de patru-cinci ani, plecând din momentul T0 în care apare ideea şi începe dezvoltarea proiectului. Undeva la doi ani şi jumătate - trei ani mai târziu se ajunge, din punctul de vedere al autorizării, în stadiul de a fi gata de construcţie. Apoi începe o saga a finanţării, de a găsi resursele necesare pentru materializare. Urmează o perioadă de doi ani - doi ani şi jumătate pentru construcţie. Vedem astfel că este nevoie de cinci ani de zile pentru ca un proiect eolian să ajungă să injecteze în reţea primul megawatt”.

Liviu Gavrilă a adăugat: ”În cinci ani de zile trecem prin diferite schimbări, de natură macro. Se întâmplă ceva la nivel naţional, se întâmplă ceva la nivel regional, sunt schimbări politice, schimbări de paradigmă, apar reglementări în diverse direcţii şi trebuie, din momentul în care ai început, să reuşeşti tot timpul să adaptezi proiectul respectiv la aceste schimbări. Prin urmare, provocarea numărul unu este cum faci ca proiectele care au o astfel de durată să fie menţinute, din punctul de vedere al fundamentului investiţional, peste un anumit nivel care să fie de interes pentru unii investitori”.

(A.I.)

---

Actualizare - Paul Şerbănescu, Head of Public Funding la PPC România: Noile instrumente financiare vor constitui sistemul finanţare din fondurile europene

Fondurile de investiţii şi fondurile de fonduri, adică noile instrumente financiare, vor constitui sistemul de finanţare din fondurile europene pentru perioada 2028-2034, în condiţiile în care componenta de grant va scădea foarte mult în viitorul cadru financiar european multianual, a atras atenţia Paul Şerbănescu, Head of Public Funding la PPC România.

Paul Şerbănescu a precizat: "Noi, ca europeni, ne uităm cu invidie la piaţa de capital americană şi la modul cum unicornii se nasc pe piaţa respectivă, iar cei din SUA se uită la sistemul nostru de protecţie socială. Noi trebuie să le combinăm: să avem o piaţă unică de capital la nivel european şi de a păstra sistemul de protecţie socială. Cum facem asta? Piaţa europeană de capital, comparativ cu SUA, e total disproporţionată. Ce s-a mai observat e că disponibilitatea lichidă bancară în Europa - economisirile oamenilor şi ale firmelor - stau oarecum reglementat şi degeaba în bănci. Fondurile de investiţii şi băncile au reglementari stricte şi nu îşi permit riscurile pe care băncile din SUA şi le permit. UE propune un compromis ce prevede disponibilizarea acestor economisiri din bănci şi de la investitorii instituţionali, garantându-i că nu vor pierde prin dispariţia unor firme sau a unor start-upuri inovative. Concret, în Europa, dacă v-aţi uitat pe împărţirea bugetului propus de Comisie, ea pune accent pe concentrarea sumelor către Comisie şi permiterea statelor membre să controleze o parte din sume pe competitivitate. Asta ne ajută, dar ne şi îngrijorează, pentru că vorbim de intrarea în competiţie pentru granturi cu toate companiile din Europa. Practic ne vom bate de la egal la egal pentru anvelopa de 450 miliarde euro pe competitivitate. Competiţia este într-adevăr mare, dar este una corectă, şi transparentă. Grantul ca instrument nu va dispărea, dar îi va scădea importanţa comparativ cu fondurile de investiţii şi acele fonduri de fonduri. Aceste instrumente garantează riscul şi care fac ca banul public să se comporte în piaţă ca banul privat. În această logică trebuie să privim de acum încolo sprijinul acordat companiilor şi la care industria trebuie să se aştepte”.

(G.M.)

---

Actualizare - Istvan-Lorant Antal, Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale: "Oglinda unei economii se vede în consumul de energie”

Consumul de gaze naturale în ţara noastră este sub 50% din ceea ce extrag cele două companii din domeniu, a afirmat Istvan-Lorant Antal, Preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din cadrul Senatului României, care a spus că acest lucru ilustrează că avem o economie în scădere.

Istvan-Lorant Antal a spus: "E de râsul lumii că în România, cu două companii producătoare de gaze naturale, doar 50% din gazele extrase ajung la populaţie. Înseamnă că în ultimii 100 de ani nimeni nu a fost interesat să vadă ce să întâmplă. Acum doi ani am făcut energymap.ro, pe care nicio instituţie din ţara asta nu a făcut-o defalcat cu consumul de energie, pe fiecare judeţ. Am obţinut datele în peste un an şi avem această hartă, unde apare numărul prosumatorilor, consumatorilor casnici şi noncasnici pe energie electrică şi gaze. Judeţul Tulcea şi Galaţi au scăderi mari de consum de gaze - respectiv 90% şi 60%, Mureş are o scădere de 50%, consumul de energie electrică a scăzut la nivelul Bucureştiului cu 10-15%. La Bucureşti s-a spus că au apărut multe locuinţe noi, efoiciente energetic, dar scăderea respectivă este prea mare. Cred că politicul împreună cu economicul trebuie să aibă dialog sănătos, deoarece cea mai reală oglindă a economiei e consumul de energie. Unde se consumă e industrie şi piaţă, unde nu se consumă, aia e. Oglinda unei economii se vede în consumul de energie, iar la noi, din păcate, este o scădere a consumului. Cred că este important să realizăm toate problemele, să nu ne mai raportăm la trecut şi să vedem cum putem merge înainte în viitor. Iar referitor la decizii e nevoie de o forţă comună”.

(G.M.)

---

Actualizare - Viorel Tudose, Getica 95: ”Sistemul energetic românesc se face că lucrează”

Sistemul energetic românesc a rămas în sintagma de acum 35 de ani, din decembrie 1989, din studioul Televiziunii Române: ”Mircea, fă-te că lucrezi”, afirmă Viorel Tudose, administratorul Getica 95, menţionând: ”Cred că sistemul românesc energetic se face că lucrează. Din 1 ianuarie 2024 până în 30 iunie 2025, România a exportat în jur de 700 MW producţie de energie în bandă în orele de vârf, cu un preţ mediu de 145 de lei, adică cu mai puţin de 30 de euro, şi a importat o medie de 2130 MW, la un preţ mediu de 1.280 de lei, adică 250 de euro. Înmulţit cu peste 500 de zile, ajungem la o sumă de 3,1 miliarde, adică undeva la 1% din deficitul comercial al României. Adăugând plafonarea pentru cele 18 luni, care s-a ridicat undeva la 4,5 miliarde, doar pe energie, ajungem la un deficit de 2,5% din 9%, cât este astăzi deficitul comercial a României.

Aceasta este realitatea. Dacă noi vorbim ce facem în 2032, când peste trei luni suntem obligaţi să oprim şi cei 700 de MW pe care îi mai produce complexul energetic Oltenia, înseamnă că nu ştim ce înseamnă strategie. Aşadar, ce facem? Mâine, ce facem? Ce face furnizorul?”.

(V.R.)

---

Actualizare - Raffel Volker, CEO E.ON România: Legea achiziţiilor publice distruge investiţiile în producţia de energie

Legea achiziţiilor publice distruge investiţiile în producţia de energie, a spus Raffel Volker, CEO E.ON România.

”Dacă vrem să avem o piaţă funcţională, un sistem energetic funcţional în România, trebuie făcute câteva lucruri. Unul este să ne concentrăm pe problemele noastre. Am văzut un raport în care se prezenta măsura în care fiecare (n.r. ţară) şi-a îndeplinit partea de investiţii pentru interconectări internaţionale. Ungaria şi Austria încă nu sunt la 100%, dar nici România nu este. În ceea ce priveşte problemele noastre - un exemplu pe partea de legislaţie ar fi revizuirea legii achiziţiilor publice. Înţeleg că un stat care cheltuieşte bani publici şi unde lucrează funcţionari publici are o lege a achiziţiilor publice - aşa este în toată lumea şi este normal să fie aşa. Dar de ce această lege se referă şi la societăţile listate pe bursă? Nu are niciun sens”, a spus Volker.

Directorul general al E.ON România a adăugat: ”Dacă vrem să facem interconectări, trebuie să construim linii. Noi, ca distribuitor, suntem mai puţin afectaţi - avem mai multe proiecte, dar de dimensiuni mai reduse şi, cumva, ne descurcăm cu legea achiziţiilor publice. Dar privind sistemul naţional, această lege distruge investiţiile în producţie şi în linii. Colegi de la Transelectrica mi-au zis că această lege îi împiedică şi îi costă ani de zile. Şi vrem să ajungem la banii disponibili prin fondurile europene, dar dacă procedurile pentru lucrări durează zece ani şi apoi lucrările durează zece ani, cum să-i accesăm?”

Potrivit directorului general al E.ON România, pentru îmbunătăţirea sistemului de naţional distribuţie sunt necesare trei lucruri - o producţie mai bună, dezvoltarea pieţei şi existenţa reţelelor. Volker a mai punctat că E.ON România va investi 600 de milioane de lei în acest an doar în reţele de energie electrică.

(A.I.)

---

Actualizare - Sebastian Burduja: "Ordinea corectă în trilema energetică: securitatea energetică, competitivitatea şi energia curată”

Ordinea corectă în trilema energetică este securitatea energetică, competitivitatea (preţuri cât mai mici) şi energia curată (incluzând şi energia nucleară, nu doar cea verde), consideră Sebastian Burduja, consilier al premierului şi fost ministru al Energiei.

Oficialul a menţionat: „În cei doi ani în care am condus sectorul energetic, am reuşit să atragem peste 14 miliarde euro din fonduri nerambursabile, ceea ce înseamnă că, în total, portofoliul de proiecte finanţate de noi prin Ministerul Energiei probabil că depăşeşte cifra de 20-25 miliarde euro, incluzând aici şi contribuţia beneficiarilor. Sunt investiţii diverse - termocentrale pe gaz, parcuri fotovoltaice, parcuri eoliene noi, investiţii în sisteme de stocare în baterii -, România având o creştere spectaculoasă, ani de zile, de la câţiva MWH până la peste 400 MWH disponibili pentru sistemul energetic naţional. Am pus bazele unei gândiri strategice pentru sector, am adoptat o nouă Strategie Eenergetică Naţională, cu orizontul 2035-2050. Indiferent de Guvern şi de miniştri, un asemenea sector strategic are nevoie de orientare. România trebuie să ţină un drum drept, către o energie sigură, la un preţ competitiv cât mai ieftin, corect, şi evident trebuie să aibă o energie curată”.

Fostul ministru de resort a evidenţiat că au fost puse în mişcare şi câteva proiecte strategice: "În primul rând este vorba despre programul nuclear al României - pentru retehnologizarea Unităţii 1 totul este în grafic pentru ca, din 2027, Unitatea 1 să se oprească şi, în doi ani, să fie retehnologizată. De asemenea, reactoarele 3 şi 4 sunt proiecte deblocate după ani de zile. Am semnat un proiect de miliarde la COOP29, la Baku, reuşind să formăm un consorţiu internaţional foarte puternic - canadieni, americani şi italieni - reţeta perfectă pentru a avea acest vis împlinit în orizontul 2032-2033. Totodată, am avansat proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) în etapa de fezabilitate, studiul de detaliu, astfel încât, la finalul acestui an-prima parte a anului viitor, să putem lua o decizie finală de investiţie.

Marile proiecte din domeniul gazier merg mai departe - de exemplu, Neptun Deep (în mandatul meu am reuşit să pornim forajul, iar în 2027 România îşi va dubla producţia de gaz) sau proiectul de la Caragele (cu investiţii record de peste 1 miliard de lei, care a permis României să fie încă din 2024 cel mai mare producător de gaz din UE)”.

Sebastian Burduja spune că aceste proiecte trebuie să continue şi că este necasar să se investească în capacitatea ţării de a deveni net exportator de energie.

(E.O.)

---

Actualizare - Alexandru Chiriţă, Electrica: ”Avem în strategie un minim de 900 MWh de stocare până în 2030”

Grupul Electrica are ca ţintă, în strategie, un minim de 900 MWh de stocare până în 2030, spune Alexandru Chiriţă, directorul general al companiei Electrica, subliniind: ”Avem stabilit în plan memorandumul cu Romgaz, care sperăm că a spart ideea insularizării companiilor. Sunt două companii unde statul este acţionar semnificativ sau majoritar, iar asta ar fi trebuit să fie mai degrabă un liant nu un separator între societăţile din sectorul energetic. Ca obiectiv principal comun pentru toată lumea nu poate fi decât securitatea şi stabilitatea în sistemul energetic, restul aspectelor de natură comercială şi le defineşte fiecare. În cazul nostru, avem ca obiectiv un gigawat de energie verde până în 2030”.

(V.R.)

---

Actualizare - Sandor Bende: "Pentru finalizarea investiţiei de la Iernut este nevoie de o Hotărâre de Guvern”

Pentru finalizarea investiţiei de la Iernut este nevoie de o Hotărâre de Guvern, a spus Sandor Bende, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din cadrul Camerei Deputaţilor. Parlamentarul a menţionat: "Cel mai bine ar fi să nu trebuiască să intervenim, din punct de vedere legislativ, nici in formarea preţului, nici în alte lucruri din piaţă, pentru că atunci ar însemna că lucrurile merg bine. Însă lucrurile nu prea merg bine în ultimii 4-5 ani. Sunt probleme la preţul energiei. Atât Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, cât şi Comisia pentru energie din Senat au fost pregătite să adopte legile necesare. Probabil că nu mereu am reuşit să luăm decizii pe placul tuturor, dar Parlamentul a fost pregătit mereu şi a adus modificările necesare. Şi acum ne uităm la evoluţia pieţei din domeniu şi intervenim când este necesar - avem câteva legi pe masă, dar nu atât de importante pentru preţ.

Când vorbim de securitate energetică şi de asigurarea energiei electrice şi a gazelor către populaţie şi economie, suntem printre promotorii tuturor proiectelor de lege. Însă şi Parlamentul este constrâns în anumite situaţii, cum ar fi cea de la Iernut. În acest caz, doar Guvernul ar putea ajuta, cu o Hotărare de Guvern, pentru ca investiţia de la Iernut să fie finalizată. Şi acest lucru este necesar pentru că este vorba despre bani publici, iar Romgaz nu poate cheltui banii aşa cum poate un privat, trebuie să se supună legilor de achiziţii publice".

Printre altele, deputatul a ridicat şi problema necesarului de gaze, apreciind: "Acum, circa 82-85% din necesarul de gaze provine din producţie proprie. Când vor intra în funcţiune termocentralele de la Mintia şi Iernut, atunci vom avea un consum de aproximativ 2.100-2.200 de MWH, ceea ce va conduce la un consum imens de gaze naturale, iar noi nu avem puncte de interconectare ca să importăm...De unde vom importa? Între vestul şi estul Europei nu există legături, iar energia mai ieftină produsă în Franţa şi gazele dinspre Algeria nu au cum să intre în blocul estic şi, respectiv, în România, pentru că nu există reţea. Referitor la cablul de curent continuu de mare capacitate care ar urma să treacă pe fundul Mării Negre, consider că situatia geo-strategică din zonele implicate nu este proprie pentru o asemenea investiţie. Există o instabilitate politică perpetuă în regiunile de unde încercăm noi să importm energie electrică".

(E.O.)

---

Actualizare - Pavel-Casian Niţulescu, Ministerul Energiei: ”Tema principală a Guvernului este să asigure interconectări”

Tema principală a Guvernului, prin Ministerul Energiei, este să asigure interconectări regionale şi nu numai regionale, ci către toată Europa, cu tot ce înseamnă fluxul de transport de gaze naturale şi de energie electrică, spune Pavel-Casian Niţulescu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Energiei, menţionând: ”În momentul de faţă avem pregătite şi sunt în operaţionalizare multe interconectări. Astfel, interconectorul de gaze Conducta transbalcanică, Coridorul Vertical, gazoductul BRUA, gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău, sunt proiecte măreţe, care vor fi dezvoltate prin creşterea tranzitului bidirecţional al gazului natural. Prin aceste interconectări putem spune că România, la momentul de faţă, este chiar un nod de tranzit important. De ce? Odată pentru că noi beneficiem de cea mai mare producţie de gaze naturale din regiunea în care ne aflăm şi, totodată, avem poziţia numărul doi din Uniunea Europeană. Gradul de dependenţă de aprovizionarea cu gaze din alte surse din afara Uniunii Europene este destul de mic, procentul asigurat numai din producţie proprie de pe teritoriul României este de aproximativ 80-82%, prin companiile care sunt implicate în proiectul de exploatare de gaze naturale”.

(V.R.)

---

Actualizare - Ovidiu Demetrescu: „Mi-aş dori să văd mai mult dinamism la companiile româneşti din energie”

Companiile româneşti din energie par limitate în anumite sectoare de activitate în comparaţie cu competitorii europeni, iar acest lucru poate fi corectat prin modificarea legislaţiei şi printr-un dinamism mai accentuat, a declarat Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.

„Avem câteva provocări sectoriale şi trebuie să identificăm traseul optim pe care să meargă România, astfel încât, prin companiile noastre energetice, să putem redeveni nişte lei. Legislaţia a fărâmiţat companiile şi le-a transformat în pui de lei, cu activităţi limitate, spre deosebire de dinamismul companiilor precum CEZ, care a cumpărat active din România şi apoi le-a vândut.

Mi-aş dori să văd, de pildă, că Romgaz ar putea cumpăra CEZ. MVM este „leul” Ungariei - o companie care îşi doreşte diversificare regională şi sectorială, în mai multe direcţii. Mi-aş dori să văd acelaşi lucru şi pentru companiile noastre”, a subliniat Ovidiu Demetrescu.

(G.M.)

---

Actualizare - Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers: „Va trebui să trecem la o digitalizare amplă a reţelelor de transport şi distribuţie”

Digitalizarea reţelelor de transport şi distribuţie trebuie să reprezinte o prioritate în perioada următoare, a afirmat Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.

Domnul Demetrescu a declarat:

„Unul dintre cele mai importante aspecte pentru sectorul energetic este cel legat de investiţii. Aici deschidem o sumedenie de drumuri în acest hăţiş al investiţiilor: modernizarea flotei de generare, modernizarea şi aducerea la zi a reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice. Va trebui să trecem la o digitalizare amplă a acestor reţele pentru a putea răspunde provocărilor următorului deceniu energetic.

Vorbim şi despre marile investiţii energetice, stadiile şi evoluţia lor, dar aici, spun cu o notă de umor şi seriozitate, cel mai mare investitor e în sală. Toţi cei care v-aţi montat panouri solare reprezentaţi cel mai mare sector energetic, cu o capacitate totală de 3 GW, ceea ce este mai mult decât suma unor proiecte mari despre care se tot vorbeşte.”

Domnia sa a mai adăugat că pentru realizarea investiţiilor este nevoie de finanţare, adică de resursele necesare pentru implementarea acestor proiecte.

„Aici ne uităm poate şi la soluţiile clasice: listarea pe bursă, împrumuturi bancare, IPO-uri, adică utilizarea mecanismelor bursei de valori şi ale pieţelor financiare, care pot veni în sprijinul sectorului energetic”, a subliniat Ovidiu Demetrescu.

(G.M.)

---

Ziarul BURSA organizează a XIII-a ediţie a conferinţei „Energia în priză”, în data de 24 septembrie 2025, începând cu ora 10:00, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, saloanele AB, din Calea 13 Septembrie nr. 90, Bucureşti.

Evenimentul se va desfăşura cu participare fizică şi va fi transmis live pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.