Afacerile din familia Drăgoi: Comvex pierde din turaţie

• Potrivit raportului publicat de Comvex SA, marţi, pe site-ul BVB, compania a contabilizat, în primul semestru din 2025 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024, o reducere de 17,3% a profitului şi de 13,8% a cifrei de afaceri • În raport se menţionează că, printre cauzele acestor reduceri, se numără "concurenta şi alternativele logistice furnizate de către alte porturi din regiune” • Între concurenţii din regiune se numără şi compania bulgară Buildcom EOOD, care realizează cu bani europeni un terminal de cereale la Varna • Bogdan Drăgoi, prin fostul SIF 5, a vândut recent, pentru 14,5 milioane euro, către Buildcom EOOD, fabrica de ulei Argus din Constanţa

Un profit în scădere cu 17,3% pe primele şase luni ale anului curent şi o cifră de afaceri mai mică cu 13,8% faţă de semestrul întâi din anul 2024 reprezintă principalele coordonate în care s-a desfăşurat activitatea Comvex în prima parte din 2025. Dacă ne-am rezuma doar la prima parte a raportului publicat de compania condusă de Dan Drăgoi, tatăl lui Bogdan Drăgoi, cel care deţine personal sau prin interpuşi conducerea fostelor SIF 1, SIF 4 şi SIF 5, am fi tentaţi să spunem că societatea Comvex SA începe să ia apă.

În realitate, lucrurile nu stau deloc aşa, atât timp cât profitul net pe primul semestru din 2025 se ridică la peste 7 milioane euro (36,4 milioane lei), chiar dacă e mai mic decât cel înregistrat pentru aceeaşi perioadă în anul trecut, şi cât cifra de afaceri a fost de 131,2 milioane lei.

Numai că, dincolo de cifre, raportul transmis de Comvex SA către Bursa de Valori Bucureşti conturează imaginea unei companii aflate la intersecţia dintre presiuni externe majore şi provocări structurale interne.

Potrivit afirmaţiilor conţinute în documentul publicat marţi pe site-ul BVB, Terminalul de Minerale Comvex din Portul Constanţa, unul dintre cele mai importante huburi logistice din zona Mării Negre, se confruntă cu efectele directe ale fluctuaţiilor cererii globale şi ale volatilităţii preţurilor materiilor prime, dar şi cu impactul politicilor europene şi naţionale care împing către diversificarea rutelor comerciale.

Raportul publicat de companie prezintă mai multe cauze ale acestei reduceri: blocajele costisitoare şi pierderea de eficienţă cauzate de o infrastructură feroviară deficitară şi lipsa unei platforme digitale moderne pentru gestionarea traficului rutier din port; efectele destabilizatoare ale războiului dintre Rusia şi Ucraina, care a limitat navigaţia pe Dunăre şi pe Marea Neagră şi a introdus restricţii suplimentare în fluxurile comerciale, perturbând activitatea companiei într-un moment în care rezilienţa logistică este crucială; concurenţa porturilor din regiune accentuează presiunea asupra activităţii desfăşurată de Comvex SA.

În raport se precizează: "Concurenţa şi alternativele logistice furnizate de către alte porturi din regiune pot reduce cererea pentru serviciile portuare prestate de catre Terminalul Comvex”.

Chiar şi în aceste condiţii, terminalul de minerale al Comvex SA a manipulat, în perioada analizată, o cantitate de 2,4 milioane de tone de materii prime, comparativ cu 3,1 milioane tone manipulate în prima jumătate a lui 2024. Adică un minus de 700.000 de tone, din care 600.000 de tone reprezintă mineralele din Ucraina, care au fost în acest terminal în primele şase luni ale anului trecut.

Terminalul de cereale al Comvex SA a manipulat în cursul primei jumătăţi a anului 2025 o cantitate de 2,1 milioane tone cereale, comparativ cu 2,4 milioane tone cereale manipulate în cursul primului semestru al anului precedent. Din diferenţa de 300.000 tone, 150.000 tone reprezintă cerealele ucrainene operate în Portul Constanţa în primul semestru din 2024, prin terminalul de cereale Comvex, marfă ucraineană care nu a mai venit în 2025.

Chiar şi aşa, din totalul de 131.202.426 lei - cifra de afaceri înregistrată în semestrul I 2025, suma de 88.694.162 lei reprezintă cifra de afaceri a terminalului de minerale, iar diferenţa de 42.508.264 lei reprezintă cifra de afaceri a terminalului de cereale pe primele şase luni ale anului curent.

Numai că e mai puţin faţă de anul trecut, ceea ce arată o mică derivă a societăţii amiral, fanion, a clanului Drăgoi, şi anume Comvex SA.

• Dan Drăgoi se plânge de concurenţa la Marea Neagră, fiul Bogdan Drăgoi întăreşte rivalii economici ai tatălui

În acest timp, în care Dan Drăgoi şi asociatul său, Viorel Panait, susţin că "concurenţa şi alternativele logistice furnizate de către alte porturi din regiune pot reduce cererea pentru serviciile portuare prestate de către Terminalul Comvex”, ce face fiul primului?

La începutul lunii septembrie, Consiliul Concurenţei anunţa într-un comunicat de presă că analizează preluarea companiei Argus din Constanţa (cea mai mare fabrică de ulei din zonă) de către compania bulgară Buildcom EOOD. Tranzacţia a avut loc după ce Fondul alternativ de investiţii Infinity Capital Investments, adică fostul SIF 5 - Oltenia, controlat din umbră de Bogdan Drăgoi, a încheiat un acord cu firma bulgară prin care Infinity ar vinde către aceasta participaţia pe care o avea la Argus Constanţa. Potrivit mass-media din ţara noastră, în speţă ar fi vorba despre 14,5 milioane euro ce ar intra în conturile Infinity.

Care este aspectul interesant al businessului?

Build EOOD a semnat, în 27 iunie 2023, un acord de finanţare cu Banca Europeană de Investiţii pentru a realiza construirea unui terminal de cereale în Portul Varna. BEI finanţează proiectul cu 50 milioane euro, valoarea totală a proiectului fiind de 100 milioane euro.

În aceste condiţii, Build EOOD va deveni, prin terminalul respectiv, competitorul numărul unu al societăţii Comvex SA Constanţa în domeniul transportului şi depozitării cerealelor în vestul Mării Negre. Adică terminalul din Bulgaria va face parte din "concurenţa şi alternativele logistice furnizate de către alte porturi din regiune care pot reduce cererea pentru serviciile portuare prestate de catre Terminalul Comvex”, despre care se vorbeşte în raportul publicat marţi pe site-ul BVB.

Asta în contextul în care Comvex are cel mai important terminal de cereale în Portul Constanţa, terminal pe care începând de anul trecut îl extinde potrivit raportului publicat de companie, finanţarea fiind asigurată parţial sub formă de ajutor de stat, prin Programul Transport 2021-2027. Prin această finanţare Comvex a construit încă două celule de depozitare din cele cinci celule suplimentare prevăzute în planul de extindere a terminalului de cereale, plan care la finalizare ar urma să asigure o creştere a capacităţii de depozitare cu 28.000 tone metrice. Pentru cele două celule suplimentare iniţiale, care vor depozita 11.800 tone metrice, partea de finanţare primită prin Programul Transport 2021-2027 a fost nerambursabilă.

Cu alte cuvinte, terminalul de cereale Comvex SA se extinde, deşi Dan Drăgoi şi Viorel Panait în raportul trimis la BVB susţin că activitatea din terminal s-a redus, în primul semestru cu 300.000 tone, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, Bogdan Drăgoi, prin Infinity Capital Investments (fosta SIF 5 - Oltenia), vinde acţiuni în valoare de 14,5 milioane euro deţinute la fabrica de ulei Argus Constanţa, fabrică ce este preluată de compania bulgară Buildcom EOOD. Adică firma care construieşte un terminal de cereale la Varna şi care face parte din concurenţa porturilor din regiune ce accentuează presiunea asupra activităţii Comvex SA, potrivit raportului de la BVB.

În aceste condiţii, ne întrebăm ce se ascunde în spatele acestei afaceri şi aşteptăm ca funcţionarii Consiliului Concurenţei să desluşească iţele.

Comvex SA a fost înfiinţată în anul 1991, fiind cel mai mare terminal specializat în operarea materiilor prime solide vrac din arealul Mării Negre, acoperind o suprafaţă de 700.386 metri pătraţi în sudul Portului Constanţa. Terminalul Comvex este specializat în manipularea, depozitarea şi transbordarea materiilor prime solide vrac cum ar fi minereuri de fier, cărbuni, cocs, bauxită, dispunând de facilităţi complete şi moderne de operare. Pe lângă terminalul de minerale, Comvex a dezvoltat un terminal de cereale în Dana 80 a Portului Constanţa, pe o suprafaţă de aproximativ 60.000 metri pătraţi. Locaţia oferă avantaje logistice importante, respectiv: cea mai adâncă dană din Marea Neagră, vecinătatea cu terminalul de barje (proximitatea cu Canalul Dunăre- Marea Neagră), pentru transport fluvial din ţările limitrofe Dunării, acces direct şi uşor la calea ferată, distanţă scurta şi acces direct la autostrada A2. Astfel, Comvex poate oferi producătorilor de cereale din România, Ungaria, Serbia, Bulgaria posibilitatea livrării producţiei obţinute pe nave de mare capacitate, 100.000 - 120.000 tone deadweight.

Capacitatea totală de depozitare a terminalului de cereale Comvex este de 200.000 tone metrice. Capacitatea de depozitare şi ratele de operare sunt calculate pentru grâu. Zona de depozitare este compusă din 18 celule de siloz mari cu fund plat, 6 celule de siloz mici cu fund plat şi 6 celule cu fund conic.