TradeVille: Intel, pe pierderi masive

Intel Corp. revine spectaculos în centrul atenţiei după investiţia de 5 miliarde de dolari făcută de Nvidia Corp., care a dus acţiunile în cea mai mare creştere zilnică din 1987. Parteneriatul promite soluţii comune pentru centre de date şi PC-uri, cu potenţial de a redeschide competiţia pe piaţa AI şi de a afecta rivali precum AMD şi TSMC, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

Totuşi, pierderile masive, problemele diviziei de foundry şi scepticismul analiştilor menţin suspansul: este acesta punctul de cotitură pentru Intel?

Intel este o companie americană de tehnologie cu sediul central în Santa Clara, California. Este unul dintre cei mai mari producători de cipuri semiconductoare din lume după venituri şi unul dintre dezvoltatorii seriilor de seturi de instrucţiuni x86, prezente în majoritatea computerelor personale (PC). Înregistrată în Delaware, Intel s-a clasat pe locul 45 în lista Fortune 500 din 2020 a celor mai mari companii din Statele Unite după venituri totale şi a rămas în top timp de aproape un deceniu, din anul fiscal 2007 până în 2016. Intel furnizează microprocesoare pentru producători de sisteme de calcul, precum Acer, Lenovo, HP şi Dell. De asemenea, Intel produce chipset-uri pentru plăci de bază, controlere de reţea şi circuite integrate, memorii flash, cipuri grafice, procesoare embedded şi alte dispozitive legate de comunicaţii şi computing. Compania a fost fondată la 18 iulie 1968, de pionierii industriei semiconductorilor, Gordon Moore (autorul legii lui Moore) şi Robert Noyce (1927-1990). Intel a fost un element cheie în ascensiunea Silicon Valley ca centru al tehnologiei avansate. Noyce a fost un inventator esenţial al circuitului integrat (microcip). Intel a fost un dezvoltator timpuriu al cipurilor de memorie SRAM şi DRAM, care au reprezentat cea mai mare parte a afacerilor sale până în 1981. Deşi Intel a creat primul microprocesor comercial din lume, în 1971, abia după succesul computerului personal (PC) acesta a devenit activitatea sa principală.

Lip-Bu Tan, CEO al Intel din 18 martie 2025, este un un lider experimentat în domeniul tehnologic, cu o vechime de peste 20 de ani în industria semiconductorilor. Tan a fost CEO al Cadence Design Systems între 2009 şi 2021, perioadă în care a condus reinventarea companiei şi o transformare culturală axată pe inovaţie orientată către clienţi. În mandatul său, Cadence şi-a dublat veniturile, a extins marjele operaţionale şi a înregistrat o creştere a preţului acţiunilor de peste 3.200%.

Cei mai mari investitori ai companiei sunt investitorii instituţionali, care controlează o cotă de 67,7%, potrivit Yahoo Finance, în timp ce doar un procent de 0,08% este deţinut de insideri. Blackrock, Vanguard Group şi State Street Corp. sunt cei mai importanţi investitori instituţionali, controlând cote de 8,97%, 8,65%, respectiv de 4,6%.

• Sectorul global de semiconductori continuă să se extindă puternic

Piaţa globală a semiconductorilor continuă să se extindă puternic, cu o creştere estimată de 11,2% în 2025, până la 700,9 miliarde de dolari, susţinută în special de segmentele Logic şi Memory, pe fondul cererii din AI, cloud şi electronice avansate. Creşterea este aşteptată să fie condusă de America de Nord şi Asia-Pacific (18% şi 9,8%), în timp ce Europa şi Japonia vor înregistra avansuri mai moderate. Pentru 2026, WSTS (World Semiconductor Trade Statistics) prognozează o creştere de 8,5%, până la 760,7 miliarde de dolari, cu Memory din nou ca principal motor.

În cadrul industriei, cota de piaţă a Intel rămâne sub presiune. În al doilea trimestru din 2025, compania controla doar 13,6%, comparativ cu 46,6% pentru Nvidia şi 15,9% pentru Broadcom, conform CSIMarket. Deşi Intel mai păstrează o poziţie solidă pe anumite segmente, cum ar fi procesoarele pentru laptopuri, competiţia puternică din partea AMD, Nvidia şi Samsung a erodat influenţa sa istorică în domeniul CPU.

Pe plan politic, administraţia Trump intenţionează să introducă un plan prin care producătorii de cipuri vor fi obligaţi să fabrice în SUA un volum echivalent cu cel importat de clienţi. Nerespectarea raportului 1:1 ar aduce tarife suplimentare, măsura vizând reducerea dependenţei de Taiwan şi întărirea securităţii economice şi naţionale a Statelor Unite.

• Nvidia, investiţii şi Intel

În ultimul an, sectorul de tehnologie din SUA a cunoscut un raliu semnificativ pe fondul apariţiei şi al dezvoltării tehnologiilor bazate pe AI, însă acest trend a ocolit Intel, care nu a avut vreo şansă în noua cursă AI cu procesoarele sale CPU împotriva pieţei de GPU şi a arhitecturilor ARM dominante în sectorul mobil. Astfel, în loc de creşterile spectaculoase pe grafic care au apărut pe Wall Street în ultimul an, Intel nu a reuşit decât menţinera unui trend lateral, după o scădere semnificativă a cotaţiei în perioada 2021 - 2024. Totuşi, la mijlocul lunii septembrie, piaţa a asistat la un salt spectaculos al acţiunilor producătorului de procesoare, după ce Nvidia a intrat în acţionariatul companiei. Nvidia a anunţat pe 18 sptembrie că va realiza o investiţie de 5 miliarde de dolari în Intel, susţinând astfel producătorul american de cipuri aflat în dificultate, însă nu i-a oferit companiei un contract esenţial de producţie. Investiţia se adaugă rezervelor de capital acumulate recent de Intel, după o injecţie de 2 miliarde de dolari de la SoftBank şi 5,7 miliarde de dolari de la guvernul american.

Acţiunile Intel au urcat cu aproape 30% după anunţul investiţiei, compania înregistrând cea mai mare creştere zilnică din 1987. Acordul include un plan pentru dezvoltarea comună de cipuri destinate PC-urilor şi centrelor de date, ceea ce ridică riscuri pentru TSMC, actualul producător al procesoarelor Nvidia, dar şi pentru AMD, care concurează cu Intel pe segmentul de servere. Noua investiţie va transforma Nvidia într-unul dintre cei mai mari acţionari ai Intel, cu aproximativ 4% din companie după emiterea de noi acţiuni. Sprijinul Nvidia reprezintă o gură de oxigen pentru Intel, după ani de încercări nereuşite de redresare. Noul CEO, Lip-Bu Tan, numit în martie, a promis eficientizarea operaţiunilor şi extinderea capacităţii de producţie doar în funcţie de cererea existentă. Colaborarea dintre Intel şi Nvidia va acoperi domeniile de centre de date (Intel va dezvolta şi produce procesoare x86 personalizate pentru Nvidia) şi computere personale (Intel va produce SoC-uri x86 ce vor integra chipuri GPU Nvidia RTX).

• Ce se schimbă?

În cadrul parteneriatului, Intel va proiecta procesoare personalizate pentru centre de date care vor fi integrate cu GPU-urile Nvidia printr-o tehnologie proprietară care permite viteze de comunicare mult superioare conexiunilor anterioare. Aceste legături rapide sunt esenţiale în piaţa AI, unde cipurile funcţionează conectate pentru a procesa volume uriaşe de date. Astfel, Intel ar putea beneficia direct din fiecare server Nvidia vândut, intrând într-o poziţie competitivă similară cu cea a producătorului de GPU-uri. Parteneriatul dintre Intel şi Nvidia va consolida poziţia companiilor în piaţa de procesoare şi va implica o concurenţă mai efectivă împotriva concurenţilor. Acum Intel ar putea recâştiga cota de piaţă pierdută în faţă AMD prin lansarea de produse competitive în zona Data Center. În acelaşi timp, acordul deschide posibilitatea ca Nvidia să utilizeze capacităţile de producţie ale Intel (Foundry), ceea ce ar putea afecta negativ TSMC pe termen lung.

Analiştii Wedbush Securities au descris acordul drept ”un game-changer pentru Intel”, plasând compania în prim-planul revoluţiei AI şi consolidând poziţia SUA în competiţia globală cu China. Cu toate acestea, investiţiile în Intel nu garantează un succes al companiei, evoluţia acţiunilor rămânând sub semnul întrebării atât timp cât Intel nu va reuşi să livreze rezultate promiţătoare. Unii analişti sunt mai pesimişti în privinţa recentelor investiţii în Intel, întrucât lipsa unui angajament Nvidia ca şi client de producţie lasă un semn de întrebare major, notează TradeVille.

• Intel - venituri peste aşteptări

În al doilea trimestru din 2025, Intel a raportat venituri de 12,86 miliarde de dolari, peste estimări, însă a înregistrat o pierdere netă de 2,9 miliarde de dolari (0,67 dolari/acţiune), influenţată şi de o cheltuială excepţională de 800 de milioane de dolari. Divizia Client Computing a scăzut cu 3%, la 7,9 miliarde de dolari, în timp ce Data Center a crescut cu 4%, la 3,9 miliarde de dolari. Segmentul de foundry a rămas problematic, cu pierderi operaţionale de 3,17 miliarde de dolari la venituri de 4,4 miliarde de dolari. CEO-ul Lip-Bu Tan a anunţat anularea unor proiecte de fabrici în Europa, reducerea investiţiilor în Ohio şi reorganizarea operaţiunilor în Asia, subliniind că procesul de fabricaţie 14A va fi dezvoltat doar pe baza unor contracte ferme.

Pentru al treilea trimestru din 2025, compania estimează venituri între 12,6 şi 13,6 miliarde de dolari şi un rezultat financiar neutru, sub aşteptările pieţei. CFO-ul David Zinsner a menţionat că rezultatele recente au beneficiat de tarife mai reduse şi un mediu economic mai favorabil, dar a atras atenţia asupra riscurilor viitoare legate de tarife şi incertitudini macro. Analiştii consideră că redresarea Intel va dura mai multe trimestre, dacă nu ani, înainte ca îmbunătăţirile promise la nivel de producţie, design şi cotă de piaţă să fie vizibile.

Pe baza opiniilor a 31 de analişti de pe Wall Street care au emis recomandări pentru Intel în ultimele 12 luni, acţiunea are un rating consensual de "Hold”. Din cei 31 de analişti, 5 au recomandat ”Sell”, 24 au recomandat ”Hold”, iar numai 2 au oferit un rating de ”Buy” pentru INTC. Potrivit ţintelor de preţ pe 12 luni oferite de cei 31 de analişti pentru Intel, preţul ţintă mediu este de 26,19 dolari. Cel mai ridicat preţ ţintă pentru INTC este de 43 de dolari, iar cel mai scăzut este de 14 dolari. Preţul ţintă mediu implică o scădere anticipată de 21,97% faţă de preţul curent de 33,56 dolari.

• Intel pe grafic: urcare puternică

De la începutul anului şi până acum (YTD), acţiunile Intel au crescut cu 67,3%, iar anual - cu 43%. Indicele reprezentativ al pieţei din SUA, S&P 500, a crescut YTD cu 13,7% şi cu 16% anual. După un an în care acţiunile INTL au menţinut un trend lateral, anunţul de investiţie şi parteneriat cu Nvidia a propulsat cotaţia cu până la 30%, pe 18 septembrie. De atunci, cotaţia a ajuns la un nivel de 33,55 dolari în prezent. Pe termen scurt, este probabilă evoluţia cotaţiei Intel între suportul de la 27,2 dolari şi rezistenţa de la 37,27 dolari. Având în vedere că preţul se află extins faţă de media mobla de 200 zile, iar indicatorul RSI arate că Intel se află într-o zonă de supracumpărare, este posibil să avem presiuni de scădere pe preţ cel puţin pe termen scurt.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în Intel

Oportunităţi

Reorientare strategică: Sub conducerea noului CEO, Lip-Bu Tan, Intel a început un amplu plan de restructurare, care include concedieri semnificative, anularea proiectelor mega din Germania şi Polonia, reducerea CapEx-ului şi focus pe eficienţă operaţională pe termen mediu şi lung.

Sprijin guvernamental: Intel beneficiază de granturi CHIPS americane şi credit fiscal US-UE care susţin investiţiile mari ale companiei active fizice pe termen lung şi AI, ajutând-o să rămână competitivă. SUA au preluat un pachet de 10% din companie (8,9 miliarde de dolari), poziţionând Intel ca activ strategic naţional.

În căutarea unor noi parteneri: Intel a contactat Apple în vederea obţinerii unei investiţii, discutând şi despre o posibilă colaborare mai strânsă. Acţiunile Intel au închis în creştere cu 6% după apariţia ştirii.

Riscuri

Eşec: Intel ia în considerare să abandoneze dezvoltarea nodului 14A dacă nu obţine clienţi externi. Aceasta ar restrânge capacitatea sa de a concura cu TSMC în segmentul high-end, eventual ajungând pe un drum ”fabless”.

Concurenţă agresivă: Intel pierde cotă de piaţă în CPU-uri (Ryzen), GPU-uri (Nvidia), iar TSMC domină segmentele de foundry şi AI. Aceste firme conduc evoluţiile tehnologice - TSMC cu noduri mai avansate, iar Nvidia cu un ecosistem AI robust.

Macro: Inflaţia, cererea slabă pentru PC-uri, tensiunile comerciale şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare sunt ameninţări constante într-o industrie globală volatilă.