LUCIAN CROITORU, CONSILIER AL GUVERNATORULUI BNR:"Independenţa băncilor centrale nu înseamnă că politicul s-a retras din afacerea numită inflaţie"

ANDREI IACOMI
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 22 noiembrie

"Independenţa băncilor centrale nu înseamnă că politicul s-a retras din afacerea numită inflaţie"

"Societatea s-a transformat astfel încât, chiar dacă guvernele n-ar vrea să producă inflaţie, se exercită un fel de presiune în acest sens" "Cred că pentru reducerea inflaţiei sunt necesari trei paşi: creşterea ratelor dobânzilor, redisciplinarea guvernelor şi reechilibrarea puterii politice cu politica economică"

Independenţa băncilor centrale nu înseamnă că politicul s-a retras din afacerea numită inflaţie, a spus ieri Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul unei conferinţe de presă.

Domnia sa a afirmat: "Inflaţia este o politică, iar în 1912, Mises (n.r. Ludwig von Mises) o spune foarte clar - este politica guvernelor. Iar în opinia mea, această politică poate fi orientată spre inflaţie chiar dacă banca centrală este independentă şi are instrumente foarte clare de luptă împotriva inflaţiei. Asta nu înseamnă că politicul s-a retras din afacerea numită inflaţie. Există politica fiscală, aşa cum ne arată teoria fiscală a preţurilor, care poate fi oricând utilizată pentru a creşte inflaţia. Cele două politici pot fi de nenumărate ori în conflict şi cred că societatea s-a transformat într-un fel în care, practic, chiar dacă guvernele n-ar vrea să producă inflaţie, se exercită un fel de presiune în acest sens".

În opinia sa, societatea are patru trăsături care modelează comportamentele spre inflaţie, în sensul că le pot accelera sau le pot tempera. "Una este cea referitoare la rolul redistribuirii. A doua este referitoare la piaţa muncii. A treia este referitoare la concepţia noastră despre ce este mai important - mediul social sau mediul natural, înconjurător - şi dacă nu cumva ar trebui să le facem egale. Şi a patra este această independenţă a băncii centrale, în sensul că politicul a înţeles că trebuie să transfere către o instituţie independentă această problemă (n.r. a inflaţiei). Iar aceste caracteristici se pot combina astfel încât să sprijine o inflaţie joasă şi stabilă, cum a fost între 1982 şi 2008 sau invers, se pot combina în aşa fel încât nu poţi să creşti inflaţia", a spus Lucian Croitoru.

Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României a dat câteva exemple: "Până în 2008 au existat o serie de concepţii care au pus redistribuirea la un loc important în societate, dar nu au exacerbat-o. Însă treptat, guvernele au ajuns să aibă nişte ponderi ale cheltuielilor foarte mari în PIB şi venituri fiscale foarte mari în PIB. Astfel că, practic s-a ajuns în situaţia în care s-a găsit o singură ieşire pentru satisfacerea acestor politici - creşterea permanentă a îndatorării. Iar creşterea permanentă a îndatorării a dus la datorii foarte mari, astfel încât s-a ajuns într-un fel de «catch 22» (n.r. termen ce defineşte o situaţie din care nu există scăpare din cauza unor condiţii reciproc conflictuale sau dependente), iar singura ieşire din această situaţie este o politică a inflaţiei. Pentru că ea erodează în termeni reali datoriile. Dar de aici încolo este greu să te muţi în orice direcţie. Cheltuielile sunt greu de redus, mai ales dacă au o componentă socială importantă. Dacă impozitele sunt mari sunt greu de crescut, astfel încât aceasta este o trăsătură care există în societate".

Potrivit domniei sale, a doua trăsătură care modelează comportamentele spre inflaţie este referitoare la piaţa muncii. "Prin anii 70, sindicatele şi guvernele legiferau în piaţa muncii aproape în mod egal. Sindicatele stabileau salarii peste nivelul de echilibru, iar guvernele au învăţat (...). Adică cum să dea salarii mari, crescând în acelaşi timp inflaţia. Atunci puneau salariul peste echilibru şi presau spre şomaj. Acum nu se mai întâmplă aşa, sindicatele nu mai au această forţă. Dar în schimb, societatea a reuşit să mute acele revendicări în reglementări. Şi parcă, deşi sindicatele nu mai sunt atât de dinamice, au această acţiune tacită din reglementare; referitoare la salariul mediu, referitoare la anumite stimulente care nu favorizează ocuparea, adică dezvoltarea muncii şi dorinţa de a munci intens, etc", a spus Lucian Croitoru.

Cea de-a treia trăsătură este dorinţa ca mediul natural să fie ridicat la acelaşi nivel de importanţă cu mediul social al omului, a punctat consilierul guvernatorului BNR, adăugând: "Şi din această cauză, odată ce doctrina este îmbrăţişată, guvernele fac cheltuieli mari într-o anumită direcţie cu ritmuri care - nu spun că scopul nu este bun, pentru că oricine îşi doreşte să aibă o climă şi un mediu înconjurător nepoluat - dar modul în care gândesc poate să afecteze alocarea resurselor în mod masiv".

Iar cea de-a patra trăsătură este legată de faptul că, banca centrală a primit de la guverne independenţa să administreze unul sau mai multe instrumente pentru a-şi atinge o ţintă de inflaţie, dar guvernele n-au plecat niciodată din acest business, spune Lucian Croitoru. "Adică s-a dat un anumit lanţ, dar celălalt capăt al lanţului e în mâini sigure. Şi pot produce inflaţie în măsura în care datoriile cresc mai repede decât creşte volumul surplusurilor reale actualizate pe un orizont rezonabil".

În opinia consilierului guvernatorului BNR, socitatea are aceste trăsături, iar ponderea lor filtrează toate acţiunile. "Banca centrală este un element în acest joc. Din acest motiv, în timp ce are un rol important, nu este singurul rol care trebuie jucat pentru reducerea inflaţiei", afirmă Lucian Croitoru.

Din punctul său de vedere, pentru reducerea inflaţiei există trei paşi, care au fost dovediţi de practică. "Primul - băncile centrale trebuie să crească ratele dobânzii suficient de mult şi suficient de mult timp. Al doilea - această politică nu va avea rezultatele dorite atât timp cât guvernele nu vor acţiona pentru a demonstra că creşterea cheltuielilor nominale este mai mică decât vor creşte surplusurile viitoare. Al treilea - reechilibrarea puterii politice cu politica economică", a subliniat consilieril al guvernatorului BNR.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. bun articol !

    "Banca centrală este un element în acest joc. Din acest motiv, în timp ce are un rol important, nu este singurul rol care trebuie jucat pentru reducerea inflaţiei" 

    traducere : 

    degeaba bancile centrale isi fac datoria daca clasa politica nu isi face datoria !  

    degeaba bancile centrale fac primul pas daca clasa politica nu face pasii urmatori !  

    Ma intreb ce rost mai are ca bancile centrale sa faca primul pas in combaterea inflatiei din moment ce clasa politica nu are nici un interes si intentie sa faca pasii doi si trei ?  

    primul pas : "băncile centrale trebuie să crească ratele dobânzii suficient de mult şi suficient de mult timp"= 

    acest pas va duce la recesiune si saracie !  

    dar merita ca oamenii sa faca aceste sacrificii in conditiile in care inflatia NU se va diminua fara o clasa politica dispusa sa fac si urmatorii pasii ?  

    va fi o miscare inutila si daunatoare pina la urma . 

    Si clasa politica nu are nici un interes si intentie sa faca pasii necesari pentru a reduce inflatia . 

    Scopul politicienilor este sa fie alesi si apoi re-alesi in functii = pentru asta ei dau cu bani in stinga si in dreapta = cum a facut Biden cand se lauda ca a dat 3 Trilioane de dolari ( clipul il gasiti pe youtube )  

    Culmea este ca ziarele acuza pe Powell si pe FED ( banca centrala a SUA) ca au creat inflatie pentru ca nu au curajul sa spuna ca Biden si politicile lui socialiste au creat inflatia !  

    deci ce rost are ca bancile centrale sa ridice ratele sa opreasca inflatia cind clasa politica nu are de gind sa isi opreasca cheltuielile ?  

    adica mita sociala pentru oamenii saraci care sa ii voteze la alegeri , banii care vor fi platiti pina la urma de clasa mijlocie prin taxe supradimensionate . 

    clasa mijlocie care de fapt este clasa muncitoare avind in vedere citi pensionari si asistati sociali exista .  

    plus guvernele tarilor care au datorii uriase isi doresc sa devalorizeze prin inflatie aceste datorii . 

    si care tara nu are datorii , unele chiar uriase gen SUA cu 31 de trilioane . 

    cine plateste pentru aceasta inflatie ?  

    1.oamenii care au cash  

    2.oamenii care muncesc pentru cash ( includ aici si pe cei care le vin banii direct in cont = devalorizarea salariului dar si pe pensionari = devalorizarea pensiei )  

    3.viitorii pensionari care sint obligati sa investeasca intr-o pensie care incet incet se devalorizeaza in loc sa creasca in termeni reali . 

    4.acele institutii care sint obligate prin lege sa cumpere de la guvern obligatiuni de stat care dau o dobinda sub nivelul inflatiei = doar un exemplu = fondurile de pensie de la pilonul 2 care sint obligate de ASF sa cumpere obligatiuni de stat cu 60 % din capitalul disponibil chiar daca dau o dobinda de doar 8-9 % la o inflatie de 15 % = adica un minus de 6-7 % ! 

    beneficiarul acestei inflatii ? 

    guvernele tarilor si clasa politica . 

    in 1918 - sfirsitul razboiului a dus la disparitia imperiilor : tarist , austro-ungar , german si decaderea accentuata a imperiului britanic . 

    atunci am sperat ca disparitia dictaturii clasei nobiliare va duce la democratie ! 

    acum dupa 100 de ani constatam ca am inlocuit dictatura clasei nobiliare cu dictatura clasei politice ! 

    poate de acea avem proverbul = schimbarea stapinului - bucuria nebunului  

    dar dictatura clasei politice este o dictatura "mai desteapta " = ne creeaza iluzia ca avem democratie si ca noi chiar contam dar este doar o iluzie . 

    spune Lucian Croitoru. "Adică s-a dat un anumit lanţ, dar celălalt capăt al lanţului e în mâini sigure "  

    se refera la bancile centrale dar indirect prin extensie se poate aplica la toata societatea .

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9184
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7383
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9890
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6933
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.3958

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro