Macron: Europa trebuie să regăsească „curajul fondatorilor săi” şi să nu cedeze în faţa „revenirii naţionalismelor”

Preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut apel luni la Europa să regăsească „curajul părinţilor săi fondatori” şi să nu cedeze în faţa „replieri”' şi „revenirii naţionalismelor”, în timpul unei întâlnirii în prezenţa papei Leon al XIV-lea pe tema construcţiei europene şi păcii la Metz, relatează AFP, citat de Agerpres.

„Aici bate inima milenară a Europei, o Europă care protejează, uneşte şi acţionează. O Europă suverană şi democratică, locuită de acest proiect de pace şi prosperitate. O Europă care trebuie să regăsească curajul fondatorilor săi, da, curajul de a deveni puterea păcii, independenţei şi democraţiei care îi este menită să fie. Curajul de a nu ceda replierii, urii faţă de celălalt, revenirii naţionalismelor care dezbină”, a afirmat Emmanuel Macron în ultima zi a vizitei papei în Franţa, potrivit agenţiei de presă.

Pentru ultima sa intervenţie publică în faţa lui Leon XIV cu ocazia acestei călătorii, preşedintele francez, care va asista în final şi la o slujbă a Suveranului Pontif, după-amiaza la Metz, a pledat pentru Europa, „construită pe un soclu greco-creştin şi iudeo-creştin”, pe reconcilierea franco-germană, „voinţa popoarelor ieşite din dictatură” după 1945, iar astăzi „zdruncinată de revenirea imperiilor”, transmite sursa citată.

„Pentru a asigura o suveranitate reală, trebuie să acţionăm. Să acţionăm mai întâi pentru a ne asigura securitatea şi a ne păstra valorile. Căci pacea nu se decretează, ci se clădeşte cu răbdare de către oameni de bună voinţă, lucizi şi constanţi”, a insistat Emmanuel Macron, care l-a primit vineri pe papa Leon al XIV-lea la Palatul Elysee, conform sursei menţionate.

Europa „nu este o putere care şterge naţiunile, ci o forţă care le prelungeşte şi le măreşte capacitatea de a acţiona şi de a-şi stăpâni destinul”, a continuat el, potrivit sursei citate.

„Moştenirea europeană” a „cristalizat primatul persoanei, apoi al individului liber şi raţional”, „libertatea, gândirea critică, ataşamentul faţă de ştiinţă, democraţia liberală”, precum şi „capitalismul şi comerţul liber inseparabil de statul-providenţă şi democraţia socială”, a adăugat acesta, conform aceleiaşi surse.