Mihai Căruntu, AAFBR: Randament anualizat de 10-15% pentru un coş de acţiuni de la BVB, reper de performanţă pentru următoarele decenii

Vicepreşedintele AAFBR a scris: „Preţul la care s-a executat o ofertă publică iniţială (IPO) pe o piaţa de acţiuni reprezintă, fără îndoială pentru compania respectivă, un reper de evaluare cu semnificaţie pe termen lung. Aceasta este de fapt cea mai importantă tranzacţie cu acţiunile unei companii şi implicit preţul respectiv se constituie pentru investitorii de pe pieţele de capital într-unul de referinţă pentru raportarea în timp a performanţei acţiunii în cauză. Şi, în funcţie de dinamica rezultatelor financiare ale companiei, a evoluţiilor din sectorul respectiv şi a dinamicii pieţelor bursiere internaţionale (incidenţa pieţelor «bull» şi/sau «bear»), preţurile acţiunilor unui emitent se pot îndepărta mai mult sau mai puţin de preţul de execuţie al ofertei publice”.

„Desigur că pe termen lung, aşteptările sunt ca preţul acţiunilor emise de o companie (şi implicit capitalizarea acesteia) să crească raportat la preţul de IPO, urmând relativ sincronizat trendul profitabilităţii companiei. De altfel, profitul reprezintă principalul catalizator al creşterii valorii de piaţă a unei afaceri pe măsura trecerii timpului”, mai punctează Mihai Căruntu.

• Calcul facil, semnificaţii majore

Analistul a selectat cele mai importante companii care au făcut obiectul unor IPO-uri pe Piaţa Reglementată a BVB de la care au trecut mai mult de cinci ani de la închiderea ofertei publice, astfel încât să existe orizontul de timp minim pentru a putea fi obţinut un rezultat rezonabil din punct de vedere statistic.

„Astfel, pe lista scurtă au ajuns toate companiile cu capital majoritar de stat care au derulat cu succes oferte la BVB, respectiv Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Electrica şi Nuclearelectrica, precum şi cele antreprenoriale importante care au lansat oferte publice iniţiale până la incidenţa pandemiei COVID-19. În plus, am adăugat acestei selecţii şi OMV Petrom, cu toate că emitentul fanion al BVB nu s-a listat în urma unei oferte publice. Privatizarea producătorului de ţiţei şi gaze în iulie 2004 s-a produs printr-o tranzacţie de majorare a capitalului social. Iar cotaţia la care OMV a devenit acţionar majoritar al Petrom este fără îndoială una de referinţă pe termen lung, asemenea preţului la care se execută o ofertă publică de vânzare prin care o companie devine publică”, a scris Mihai Căruntu.

Conform analistului, prima componentă a performanţei investiţiei într-o acţiune este variaţia preţului pentru intervalul de timp avut în vedere. „Astfel, pentru fiecare companie de la BVB s-a considerat preţul de închidere de pe bursă de la data calculului (n.r. 13 februarie 2026) şi respectiv preţul la care s-a executat oferta publică (sau majorarea de capital în cazul Petrom). Aceasta reprezintă de fapt o rentabilitate potenţială, potrivit asumpţiei că o acţiune achiziţionată în cadrul perioadei de ofertă publică ar fi vândută la preţul de închidere din şedinţa de tranzacţionare bursieră de referinţă pentru exerciţiul de calcul. De remarcat că, dat fiind piaţa puternică de creştere, mai ales din ultimii ani (indicele BET este cu peste 160% mai sus faţă de ultimul minim din octombrie 2022), creşterea medie anuală a cotaţiilor se arată atractivă sau foarte atractivă în cazul tuturor emitenţilor luaţi în calcul. Într-un astfel de context favorabil, MedLife se regăseşte în postura detaşată de vedetă a listărilor la BVB cu o creştere medie anualizată a preţului de tranzacţionare a acţiunilor de peste 30%, având ca raportare preţul de execuţie al IPO-ului”, spune Mihai Căruntu.

Analistul a adăugat: „A doua componentă a rentabilităţii investiţiei într-o acţiune se referă la cuantumul dividendelor generate de la listare şi până în prezent, raportat la preţul de IPO (respectiv cel de privatizare în cazul Petrom). Astfel, pentru o bună parte dintre companiile care s-au listat prin oferte publice, observăm că nivelul randamentului obţinut prin colectarea dividendelor de-a lungul timpului este semnificativ prin prisma contribuţiei la randamentul mediu anualizat al perioadei. Mai precis, acest aport se situează între 20% şi 45% din randamentul total mediu anualizat pentru toţi emitenţii, cu excepţia Digi şi MedLife (compania de servicii medicale fiind de fapt singurul dintre emitenţi care nu a distribuit niciodată dividende). În cazul OMV Petrom şi Sphera, contribuţia dividendelor s-a situat pe cel mai ridicat palier, respectiv peste 40% din randamentul total, în timp ce Romgaz s-a situat pe poziţia a treia cu o pondere a dividendelor de peste 30%. Pentru marea majoritate a celorlalte acţiuni selectate se înregistrează un impact al distribuţiilor de dividende în intervalul 25-30% din randamentul total la care au avut acces investitorii”.

De menţioant că, pentru simplitatea calculului, analistul a luat în considerare dividendele brute la care au avut acces investitorii, fără a cuantifica impactul componentei de reinvestire a dividendelor încasate de-a lungul timpului. Efectul de compunere în timp al valorii dividendelor primite anual este însă semnificativ asupra randamentului mediu generat de fluxul de dividende colectat în urma deţinerii unei acţiuni pe termen lung, punctează Mihai Căruntu.

• Statisticile documentează aşteptările realiste pe termen lung

Însumarea componentei de câştig de capital şi a celei de câştig din dividende (conform celui de-al doilea tabel prezentat) reflectă randamentul total accesibil unui investitor ce ar fi achiziţionat acţiunile unei companii în cadrul ofertei publice iniţiale pentru a le vinde la data de referinţă a exerciţiului de calcul prezentat, care este 13 februarie 2026, explică analistul în material.

„Prin anualizarea randamentului total în baza intervalului de timp care a trecut de la listare (respectiv privatizare în cazul Petrom), obţinem referinţe de randament mediu anualizat între circa 6,5% în cazul Sphera şi circa 30% în cazul MedLife”, punctează Mihai Căruntu.

Ulterior, prin ponderarea randamentului mediu anualizat asociat fiecărei acţiuni selectate cu capitalizarea free-float-ului respectivului emitent, analistul a ajuns la un randament mediu anualizat de circa 16%, fără a considera efectul semnificativ de reinvestire al dividendelor încasate de-a lungul timpului. „Un astfel de reper poate fi considerat o referinţă puternică în ceea ce priveşte performanţa unui plasament în acţiunile cu gradul de risc cel mai scăzut listate la BVB”, a scris vicepreşedintele AAFBR.

Mihai Căruntu a adăugat: „Ca atare, ratele de rentabilitate ţintite de investitori în cazul companiilor care operează în România cu dimensiune sensibil mai redusă, profil de risc mai ridicat şi nelistate este de aşteptat să fie corespunzător mai mari, fiind justificată solicitarea unui premium faţă de o rentabilitate medie în jur de 16%. Calculul are astfel valenţe practice concrete pentru investitorii şi analiştii care urmăresc să-şi fundamenteze cât mai realist nivelul costului capitalului propriu utilizat în cadrul modelelor lor financiare. De fapt, costul capitalului propriu reprezintă un cost de oportunitate şi are semnificaţia nivelului rentabilităţii aşteptate de investitori în acord cu riscul asumat, aşa cum este acesta perceput în mod subiectiv de un investitor sau altul”.

Pe de altă parte, analistul remarcă rentabilitatea anualizată ridicată, de circa 10%, pentru acţiunile OMV Petrom, unde calculul are în vedere cel mai lung orizont investiţional dintre companiile selectate (respectiv peste 21,5 ani de la privatizarea companiei).

„Această perioadă «prinde» şi criza financiară din 2008-2009, când acţiunile au suferit o piaţă dură de scădere. Şi din acest punct de vedere, ţinând seama şi de importanţa emitentului pentru BVB, există argumente ca OMV Petrom să fie considerată o referinţă autentică de randament mediu potenţial pentru bursa din Bucureşti pe termen foarte lung. Nu trebuie să omitem că, în cazul incidenţei unei pieţe de scădere, cum inevitabil se întâmplă la intervale lungi de timp, randamentele medii anualizate prezentate în cel de-al doilea tabel se pot ajusta semnificativ”, spune Mihai Căruntu, adăugând: „Dar, desigur, nu ar fi posibilă în principiu o ajustare dramatică, în sensul că un randament mediu anualizat între 10% şi 15% pentru un coş de acţiuni principale de la BVB se arată realist ca reper de performanţă potenţială pentru bursa din Bucureşti pentru următoarele una-două decade”.