Milionul din dosarul Călin Georgescu a ajuns în Letonia

Răzvan Leu, patronul firmei Real Concrete Land SRL, a plătit un milion de euro pentru accesarea unui credit internaţional de şase milioane de euro promis de Călin Georgescu şi Ionel Rusen, iar banii au ajuns la banca letonă Baltic International Bank SE din Riga, potrivit unei investigaţii publicate de presa română. Procurorii DIICOT îl acuză pe Călin Georgescu că a acţionat ca lider al unui grup infracţional care promitea credite externe în schimbul unor garanţii de milioane de euro, fără ca păgubiţii să mai primească împrumuturile.

Conform ordonanţei DIICOT, Răzvan Leu, patronul firmei Real Concrete Land SRL, avea convingerea că plăteşte garanţia către instituţia britanică Wealth Bank Ltd, însă suma a intrat pe 30 decembrie 2021 într-un cont deschis la Incore Bank din Zurich de către Migom Bank Ltd, o bancă offshore înregistrată în Dominica şi cu birouri la New York. Anchetatorii români au stabilit cu informaţii de la autorităţile fiscale din străinătate că beneficiarul efectiv al contului elveţian era Thomas Adrian Schätti, director şi CEO al Migom Bank. După această încasare, prima plată ieşită din contul de la Incore Bank a însumat 4.000.007,24 euro către Baltic International Bank SE din Riga, sumă care cuprinde şi milionul de euro virat de omul de afaceri buzoian, amestecat cu fondurile altor clienţi, arată datele procurorilor prezentate de presa română.

Plata către instituţia din Riga a avut loc cu aproape un an înainte ca reglementatorii letoni să suspende activitatea Baltic International Bank SE în decembrie 2022, pe fondul pierderilor financiare şi al riscului de colaps, potrivit relatării publicate de societatea naţională de radio şi televiziune din Letonia (LSM). Janis Silakalns, purtătorul de cuvânt al băncii centrale din Letonia (Latvijas Banka), a declarat pentru presa română: „Banca Letoniei (fosta Comisie a Pieţei Financiare şi de Capital - FCMC) a sancţionat banca în repetate rânduri pentru deficienţe ale sistemului de control intern în domeniul combaterii spălării banilor. Pe lângă amenzile financiare, au fost impuse restricţii operaţionale şi au fost sancţionaţi inclusiv reprezentanţii băncii”. În martie 2023, Banca Centrală Europeană a retras licenţa de operare a societăţii Baltic International Bank SE, iar în ianuarie 2024 o instanţă letonă a declarat insolvenţa instituţiei de credit, informează Banca Centrală a Letoniei (Latvijas Banka).

În privinţa recuperării sumelor şi în acord cu notificarea oficială adresată creditorilor Baltic International Bank SE, Linda Sniega-Svilāne, specialista desemnată de autorităţile din Letonia să gestioneze procedura de insolvenţă, a precizat pentru presa română: „Singurul lucru pe care administratorul îl poate confirma este că creditorii îşi pot depune cererile împotriva instituţiei de credit până pe 29 ianuarie 2029. Creditorii care nu îşi depun cererile în acest termen îşi vor pierde dreptul de a pretinde banii, iar fondurile care li se cuvin vor reveni statului ca bunuri fără stăpân”. Răzvan Leu, patronul firmei Real Concrete Land SRL, nu a transmis un punct de vedere despre demersurile făcute în Letonia pentru recuperarea banilor. În paralel, Baltic International Bank SE a contestat retragerea licenţei, însă instanţa europeană i-a respins acţiunea în iunie 2025. Conform hotărârii Tribunalului Uniunii Europene în cauza T-551/23, decizia Băncii Centrale Europene s-a bazat pe trei motive: Baltic International Bank SE „a săvârşit încălcări grave” pe o perioadă îndelungată ale legislaţiei letone privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, nu şi-a îndeplinit obligaţia instituirii unor sisteme eficace de control intern şi nu a deţinut politici şi proceduri pentru gestionarea şi monitorizarea riscurilor, arată instanţa de la Luxemburg.

Transferul bancar din Elveţia se leagă şi de o acţiune colectivă deschisă în 2024 de un investitor al grupului Migom Global Corp. într-un tribunal federal din New York. Potrivit cererii de chemare în judecată depuse la Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul de Sud din New York (dosarul 1:24-cv-06600-VSB), Thomas Adrian Schätti, director şi CEO al Migom Bank, alături de ceilalţi pârâţi, a fost acuzat că a folosit 21 de milioane de euro deturnaţi din conturile clienţilor Migom pentru cumpărarea unor pachete de acţiuni destinate preluării Baltic International Bank SE. Societatea Migom Global s-a numit iniţial Alfacourse Inc., firmă de editare video înfiinţată în februarie 2016 în statul american Nevada de către Oleg Jitov, preluată în octombrie 2019 de Thomas Adrian Schätti prin fondul Heritage Equity Fund, redenumită Migom Global Corp. în noiembrie 2019 şi devenită proprietara Migom Bank în mai 2020. Închiderea băncii din Riga a provocat oprirea activităţii Migom Bank în martie 2023, iar în februarie 2024 autoritatea de supraveghere financiară din Dominica a ordonat încetarea oficială a operaţiunilor şi înlăturarea lui Thomas Adrian Schätti din postul de director, conform actelor depuse la instanţa federală din New York.

În acţiunea înregistrată la instanţa din SUA în dosarul 1:24-cv-06600-VSB se menţionează: „Schaetti a reuşit să sustragă bani de la Migom Bank şi Migom Global amestecând depozitele clienţilor cu fondurile proprii ale băncii şi prin redirecţionarea acestor bani către mai multe firme private, prezentate drept afiliate ale Migom Bank, pe care el le deţinea şi le controla. Firmele nu aveau, de fapt, nicio legătură cu Migom Bank şi aveau conturi - la care aveau acces doar Schäetti şi Donahue - deschise la numeroase instituţii financiare.(...) Schäetti a transferat bani din contul Migom Bank de la Incore Bank către Baltic, ca să preia Baltic fără ştirea autorităţilor de reglementare”. Daniel W. Levy, avocatul care a reprezentat Migom în acţiunea din SUA, a declarat pentru presa română că la Incore Bank a funcţionat un „cont colector (de tip omnibus)” prin care s-au derulat tranzacţiile mai multor clienţi ai Migom şi a adăugat: „Fondurile aflate în el aparţineau clienţilor băncii, care, de regulă, iniţiau singuri plăţile”. În martie 2025, reclamantul din SUA a retras voluntar şi „fără prejudiciu” acţiunea colectivă, procedură care îi rezervă dreptul legal la redeschiderea procesului, iar avocatul bancherului elveţian a precizat: „Acea plângere conţine doar simple acuzaţii. Nimeni nu a confirmat veridicitatea vreuneia dintre afirmaţiile făcute în plângere şi multe dintre ele sunt false. Nu doar că sunt vădit false, dar din document au fost omise intenţionat multe fapte relevante. În cele din urmă, plângerea a fost retrasă de către reclamant, prin urmare, nu vă puteţi baza în mod responsabil pe nicio declaraţie din cuprinsul ei, indiferent de scop”, notează presa română.

În prezent, conducerea Baltic International Bank SE este judecată pentru spălare de bani într-un tribunal economic din Riga, a confirmat Parchetul General din Letonia pentru presa română. Valerijs Belokons, acţionarul majoritar al băncii, şi alţi membri ai conducerii sunt acuzaţi de procurorii letoni că au constituit un grup infracţional organizat în scopul spălării a 20 de milioane de euro obţinuţi în mod fraudulos, prin emiterea de acţiuni noi vândute unor persoane cercetate într-un dosar disjuns, sume intrate ulterior în capitalul băncii. „Instanţa l-a întrebat pe Belokons dacă a înţeles acuzaţia. El a cerut să o audă în limba rusă”, se arată în articolul publicat de societatea naţională de radio şi televiziune din Letonia (LSM). Parchetul General din Letonia a precizat că numele lui Thomas Adrian Schätti nu se regăseşte printre inculpaţi şi că transferul de patru milioane de euro efectuat din contul elveţian al Migom Bank nu face obiectul dosarului penal aflat pe masa judecătorilor din Riga, informează presa română.

Banca offshore Migom Bank a fost controlată din umbră de cetăţeni ruşi prin intermediul lui Thomas Adrian Schätti, care şi-a început ascensiunea cu ajutorul lui Andrei Kochetkov, absolvent al Academiei KGB, cel care l-a pus în funcţii de conducere în mai multe companii austriece. „Anchetele jurnalistice şi investigaţiile financiare ulterioare au scos la iveală faptul că adevăratul decident din umbră al Migom Bank era cetăţeanul rus Michael Guss, cunoscut şi ca Mikhail Sirojin, un individ condamnat în trecut pentru operaţiuni de spălare de bani”, arată presa din România. În plângerea depusă în instanţa din SUA este menţionat şi Johann Gudenus, fost viceprimar al Vienei şi fost lider al grupului parlamentar FPÖ, despre care reclamanţii susţin că a apelat la relaţiile din guvernul Austriei pentru protejarea lui Thomas Adrian Schätti de controalele autorităţilor, a răspândit informaţii false despre prăbuşirea Migom Bank şi i-a intermediat bancherului elveţian legături cu interlopi din Serbia, Europa de Est şi Turcia pentru intimidarea clienţilor şi investitorilor Migom, conform acţiunii din instanţa americană.

Johann Gudenus, fost viceprimar al Vienei, a părăsit formaţiunea FPÖ în 2019 după „afacerea Ibiza”, scandal declanşat de o filmare cu camera ascunsă în care el şi Heinz-Christian Strache, fost vice-cancelar al Austriei, discutau cu o femeie despre care credeau că este nepoata unui oligarh rus, episod care a dus la căderea coaliţiei de dreapta de la conducerea Austriei, relatează presa austriacă. De asemenea, Johann Gudenus, fost viceprimar al Vienei, a făcut parte dintr-o delegaţie FPÖ care a semnat în 2016 la Moscova un pact de cooperare cu Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, pe care l-a numit „prieten al Austriei” într-o fotografie publicată în august 2018 pe profilul personal de Facebook. Într-un articol publicat în 2023 pe platforma Medium, Thomas Adrian Schätti a respins acuzaţiile şi a susţinut că investiţia în Baltic International Bank a respectat legislaţia letonă, iar acuzaţiile de spălare de bani au fost puse pe seama unor grupuri de interese care urmăreau preluarea activelor băncii. În România, Călin Georgescu s-a prevalat de dreptul la tăcere pe 21 septembrie la audierile de la DIICOT în dosarul de înşelăciune, iar Mircea Sinescu, avocatul lui Călin Georgescu, a catalogat drept „halucinantă” decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti pe 29 septembrie 2026 pentru arestarea preventivă a acestuia pe o perioadă de 30 de zile, transmite presa română.