Motorul economiei SUA rămâne investiţia masivă în infrastructură AI

După un prim trimestru negativ, afectat de războiul din Iran şi de scumpirea energiei, piaţa americană a revenit puternic în perioada aprilie - iunie, marcând cel mai bun trimestru din 2020 încoace, iar indicele S&P 500 a încheiat primele şase luni cu un avans de aproape 10%. Schimbarea de ton a venit din două direcţii: acordul SUA-Iran din 17 iunie, care a dus petrolul înapoi spre nivelurile de dinaintea conflictului, şi semnalele că inflaţia ar fi atins vârful în luna mai. Pentru semestrul al doilea, scenariul de bază rămâne cel al unei creşteri de aproximativ 2%, susţinută de un motor îngust, investiţiile în AI, şi de o Rezervă Federală tot mai puţin dispusă să reducă dobânzile, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• Primul semestru pe bursă - traiectorie în V

Traiectoria a fost în formă de V în primele şase luni: un prim trimestru negativ (S&P 500 în scădere cu circa 4,6%), urmat de un al doilea trimestru excepţional, pe măsură ce războiul s-a apropiat de final şi temerile legate de AI s-au mai domolit. Dincolo de nivelul indicilor, cea mai relevantă dinamică a semestrului a fost rotaţia internă a pieţei: foştii lideri au trecut în plan secund, iar investitorii au redirecţionat capitalul către segmente care, până recent, rămăseseră în afara atenţiei.

- În creştere - cipurile de memorie: Micron, SK Hynix şi Samsung au urcat în top 15 companii globale, pe fondul avansului memoriei necesare pentru AI.

- În scădere - hyperscalerii: Microsoft a pierdut 20% doar în iunie (cea mai slabă lună din 2008), iar Oracle aproximativ 30%.

• Creştere susţinută de un singur motor

Motorul economiei rămâne investiţia masivă în infrastructură AI. Marile companii tehnologice au planuri de cheltuieli de capital de aproximativ 725 de miliarde de dolari în 2026, cu aproape 77% peste nivelul de anul trecut, direcţionate în principal către centre de date, echipamente şi capacitate energetică. În paralel, consumul începe să dea semne de oboseală: rămâne rezilient în zona superioară, susţinut de efectul de avuţie generat de burse, dar este tot mai presat la bază de scăderea salariilor reale. Pentru întregul an, estimările rămân constructive, deşi diferenţele dintre scenarii sunt semnificative:

Datele recente susţin acest tablou. Estimarea GDPNow a Fed Atlanta indică pentru trimestrul II o creştere de aproximativ 2,5%, iar marile case de investiţii anticipează un ritm de 2-2,5% în a doua jumătate a anului. Punctul vulnerabil rămâne însă consumatorul: rata de economisire a coborât de la 4,9% la 3% într-un an, aproape de minimul ultimelor două decenii, finanţând aproape integral creşterea reală a consumului. Cu alte cuvinte, rezerva disponibilă pentru cheltuieli s-a subţiat vizibil. În acelaşi timp, economia devine tot mai concentrată în jurul AI: investiţiile asociate acestui segment reprezintă acum circa 40% din investiţia privată nerezidenţială, faţă de 20% în urmă cu un deceniu, iar estimările de capex pentru 2027 urcă spre 1 trilion de dolari.

• Presiune inflaţionistă cauzată de conflictul din Iran

Războiul din Iran a readus presiunea inflaţionistă în prim-plan prin scumpirea energiei. În luna mai, inflaţia headline a rămas ridicată mai ales din cauza componentei energetice, unde preţurile au urcat cu 23,5% anual, în timp ce inflaţia de bază, care exclude alimentele şi energia, a fost mult mai temperată.

Pe 17 iunie, SUA şi Iran au semnat un memorandum pentru încheierea războiului şi redeschiderea Strâmtorii Ormuz, cu o fereastră de 60 de zile pentru negocierea unui acord de pace permanent. În acest context, petrolul Brent a coborât spre 73 de dolari/baril, aproape de nivelurile de dinaintea conflictului, după ce în primăvară atinsese aproximativ 114 dolari/baril. Mai mulţi economişti consideră acum că luna mai ar fi putut marca vârful inflaţiei, iar a doua jumătate a anului ar putea aduce o dezinflaţie graduală, cu condiţia că Strâmtoarea Ormuz să rămână deschisă. Principalul risc rămâne inflaţia de bază, care se menţine peste 3% şi răspunde lent la politică monetară, notează TradeVille.

• Era Warsh şi virajul hawkish

Schimbarea de ton a venit şi dinspre Fed. Kevin Warsh i-a succedat lui Jerome Powell, care a rămas în Consiliul Guvernatorilor, şi a condus prima şedinţă pe 17 iunie. Dobânda a fost menţinută la 3,50%-3,75%, nivel neschimbat din decembrie 2025, însă mesajul transmis pieţei a fost vizibil mai dur.

Semnalul principal este că scenariul unei reduceri de dobândă a ieşit aproape complet din discuţie. Dintre cei 18 participanţi, nouă văd cel puţin o majorare până la finalul anului, în timp ce doar unul mai anticipează o reducere, o schimbare importantă faţă de estimările din martie. În plus, Warsh a redus semnificativ ghidajul prospectiv şi a anunţat cinci grupuri de lucru, în timp ce Comitetul şi-a reafirmat explicit angajamentul de a readuce inflaţia sub control, după cinci ani peste ţintă.

Pentru semestrul II, scenariul de bază exclude o reducere de dobândă, iar următoarea mişcare ar putea fi în sus. Pe piaţa obligaţiunilor, dacă economia rămâne rezilientă şi inflaţia se menţine ridicată, randamentul titlurilor americane pe 10 ani ar putea retesta pragul de 5%, punând presiune suplimentară pe sectoarele sensibile la dobânzi. Contextul este unul global: BCE şi Banca Japoniei au majorat deja dobânzile, iar Banca Angliei, deşi a menţinut dobânda la 3,75%, continuă să semnaleze o inflaţie peste ţintă.

• Comerţ şi buget

Politica comercială a intrat într-o nouă etapă de incertitudine, după două decizii judecătoreşti importante. În februarie, Curtea Supremă a invalidat tarifele impuse prin legea IEEPA, iar administraţia a reacţionat rapid prin reintroducerea unor tarife de 10% în baza Secţiunii 122. În mai, însă, şi acestea au fost declarate ilegale de tribunalul comercial, deocamdată doar în cazul a trei reclamanţi, decizia fiind în apel. Pentru semestrul II, miza este că tarifele din Secţiunea 122 expiră oricum pe 24 iulie, iar administraţia pregăteşte înlocuirea lor cu măsuri sectoriale:

- Farma şi dispozitive medicale: tarife programate prin Secţiunea 232, cu termene la 31 iulie şi 29 septembrie.

- Până la 60 de ţări: noi investigaţii în baza Secţiunii 301, axate pe muncă forţată şi supracapacitate, aşteptate să se finalizeze înainte de expirarea tarifelor din Secţiunea 122.

- Oţel, aluminiu, automobile, cupru şi semiconductoare: tarifele existente, aplicate prin Secţiunea 232, rămân în vigoare.

Rată tarifară efectivă a scăzut de la aproximativ 13,7% la circa 8% după decizia Curţii Supreme, dar rămâne mult peste nivelul de aproximativ 3% de la începutul lui 2025. În plus, cercetările Fed New York arată că aproape 90% din costul tarifelor a fost suportat de firmele şi consumatorii americani. Pe partea fiscală, presiunea rămâne ridicată: CBO estimează un deficit federal de 1,9 trilioane de dolari în 2026, echivalent cu 5,8% din PIB, cu o creştere spre 6,7% până în 2036, faţă de o medie de 3,8% în ultimii 50 de ani.

• Context global

Economia americană rămâne peste marile economii dezvoltate, dar continuă să avanseze într-un ritm inferior economiilor emergente din Asia.

• Date-cheie care pot mişca pieţele în lunile următoare

- 24 iulie - expiră tarifele din Secţiunea 122

- 31 iulie - posibile tarife pe farma şi dispozitive medicale (Secţiunea 232)

- 16 august - termenul ferestrei de 60 de zile pentru acordul de pace SUA-Iran

- 29 septembrie - al doilea val de tarife pe farma

- vara/toamna - noi tarife pe Secţiunea 301 (până la 60 de ţări); sezonul raportărilor trimetrele II şi III

- 3 noiembre - alegerile de la jumătatea mandatului.

La acestea se adaugă două teme de piaţă importante: evoluţia preţului petrolului şi stabilitatea Strâmtorii Ormuz, unde o reaprindere a conflictului ar readuce inflaţia în prim-plan, respectiv valul de listări mari aflate în pregătire, de la SpaceX până la posibile discuţii despre un IPO OpenAI. Acestea vor testa apetitul investitorilor pentru risc şi rezilienţa temei AI.