Asociaţia Moldova Vrea Infrastructură solicită Comisiei Europene o evaluare tehnică a Strategiei feroviare 2026-2030, după ce a constatat că lipsa unui calendar bugetat pentru tronsoanele din est periclitează conexiunile strategice cu Republica Moldova şi Ucraina, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.
Demersul este adresat Direcţiei Generale Mobilitate şi Transport şi coordonatorului Coridorului Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee, cu privire la tronsoanele Ploieşti-Bacău-Suceava-Vicşani, Paşcani-Iaşi-Ungheni şi Suceava-Apahida. Organizaţia doreşte verificarea modului în care strategia adoptată prin Hotărârea de Guvern numărul 635/2026 garantează modernizarea reţelelor transfrontaliere şi a coridoarelor pentru mobilitate militară, transmite sursa citată.
Programarea financiară pentru obiectivul B.1 indică un necesar total de 28,85 miliarde de lei pentru opt proiecte, însă doar 215,8 milioane de lei sunt alocate explicit flancului estic pentru trecerea de frontieră Vicşani-Vadul Siret. Suma acoperă doar 0,75% din bugetul estimat al acestui pachet de lucrări, în timp ce Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a transmis că modernizarea axelor Ploieşti-Vicşani şi Paşcani-Ungheni depinde de identificarea viitoare a banilor necesari, informează asociaţia.
Organizaţia civică evidenţiază totodată o neconcordanţă între poziţia ministerului şi anexa oficială a strategiei, în condiţiile în care lista guvernamentală menţine decizia de închidere pentru 45 de secţii feroviare, printre care segmentele Crasna-Huşi şi Dolhasca-Fălticeni. Asociaţia cere parcurgerea procedurilor legale înainte de adoptarea oricărei decizii definitive de desfiinţare a căilor de comunicaţie existente, arată comunicatul de presă.
Reprezentanţii asociaţiei au formulat obiectivele acestui demers tehnic. „Nu solicităm Comisiei Europene o distribuire regională administrativă a fondurilor şi nu afirmăm anticipat că a fost demonstrată o încălcare a Regulamentului TEN-T. Solicităm o verificare tehnică serioasă: dacă România are, pentru principalele conexiuni feroviare ale flancului estic, proiecte clar definite, surse de finanţare, etape şi termene compatibile cu angajamentele europene. În lipsa acestora, poate fi afectată continuitatea coridorului către Republica Moldova şi Ucraina, precum şi capacitatea reţelei de a răspunde cerinţelor civile şi de mobilitate duală”, a declarat Adrian Covăsnianu, preşedintele Asociaţiei Moldova Vrea Infrastructură, menţionează sursa citată.
Dosarul tehnic conţine solicitarea organizaţiei, propunerile din consultarea publică, răspunsul guvernamental şi actul normativ aprobat de autorităţi. Iniţiatorii precizează că sesizarea reprezintă o informare tehnică şi nu constituie o plângere juridică formală privind încălcarea dreptului european, conform datelor menţionate.























































Opinia Cititorului