Nicuşor Dan - învestit Preşedinte al României

Actualizare - Nicuşor Dan a preluat mandatul de preşedinte al României. Ilie Bolojan a încheiat interimatul la Cotroceni

Nicuşor Dan a preluat mandatul de preşedinte al României, în cadrul unei ceremonii oficiale desfăşurate la Palatul Cotroceni, unde a fost întâmpinat cu onoruri militare.

El a depus jurământul în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, în cadrul unei şedinţe solemne la Palatul Parlamentului, iar apoi s-a deplasat la Cotroceni, unde Garda de onoare i-a prezentat onorul pe Platoul Marinescu.

Printre invitaţii prezenţi s-au numărat Alfred Simonis, Ludovic Orban, Vlad Gheorghe, Tanczos Barna şi Cătălin Predoiu. La ceremonie a participat şi fiica noului preşedinte.

În interiorul Palatului Cotroceni, Nicuşor Dan a fost întâmpinat de Ilie Bolojan, care a exercitat funcţia de preşedinte interimar începând cu 12 februarie, după demisia lui Klaus Iohannis. Bolojan, care era preşedinte al Senatului în acel moment, a preluat interimatul până la învestirea noului şef al statului.

După predarea oficială a mandatului către Nicuşor Dan, Ilie Bolojan a părăsit Palatul Cotroceni, încheind astfel perioada sa de interimat.

Nicuşor Dan devine astfel cel de-al cincilea preşedinte al României şi va ocupa această funcţie pentru următorii cinci ani.

A.B.

---

Actualizare - Nicuşor Dan a fost primit de Ilie Bolojan

Nicuşor Dan a fost primit, la Palatul Cotroceni, de către preşedintele interimar, Ilie Bolojan.

Preşedintele interimar îi va preda mandatul lui Nicuşor Dan, în mod oficial.

---

Actualizare - Nicuşor Dan a ajuns la Cotroceni

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a ajuns la Palatul Cotroceni unde va lua parte la ceremonia de preluare a mandatului de la preşedintele interimar, Ilie Bolojan.

Nicuşor Dan a fost primit de către oficiali şi de către militari.

---

Actualizare - Parlamentul a luat act de începerea mandatului preşedintelui Nicuşor Dan

Senatul şi Camera Deputaţilor, reunite luni în şedinţă solemnă, au luat act de începerea mandatului preşedintelui României, Nicuşor Dan, după depunerea jurământului în faţa Legislativului.

Declaraţia oficială a fost semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor, Ciprian Constantin Şerban, şi de preşedintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean.

Potrivit documentului prezentat în plen de Mircea Abrudean, Parlamentul s-a întrunit în baza Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 44 din 22 mai 2025, prin care a fost validat rezultatul alegerilor prezidenţiale. Jurământul a fost depus de Nicuşor Dan în conformitate cu articolul 82, alineatul 2 din Constituţia României.

Momentul marchează oficial preluarea atribuţiilor de preşedinte al României de către Nicuşor Dan, ales în urma scrutinului prezidenţial recent încheiat.

A.B

---

Actualizare - Nicuşor Dan şi-a susţinut discursul de învestire

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a susţinut, în cadrul şedinţei solemne, discursul de învestire.

"Vă mulţumesc tuturor pentru dezbaterea impresionantă pe care aţi avut o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care aţi susţinut-o. Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînţeles, în limitele statului de drept şi vă invit să continuaţi să fiţi implicaţi, cu toată forţa socială pe care a dovedit-o, pentru a pune presiune pozitivă pe instituţiile statului român, pentru ca acestea să se reformeze. Vă asigur că voi fi un preşedinte deschis la vocea societăţii şi partener cu societatea.

România are o problemă cu deficitul. Pe scurt, România cheltuieşte prea mult, Statul român cheltuieşte prea mult faţă de ceea ce îşi poate permite şi chestiunea aceasta poate să pună în discuţie stabilitatea financiară la care am muncit am muncit cu toţii toţi aceşti ani.

Este interestul national ca romania sa aiba un guvern sustinut de o majoritate parlamentara. Este interesul national ca acea majoritate sa isi asume reformele fiscale de care Romania are nevoie. Este in interesul national ca romania sa transmita pietelor financiare mesajul de stabilitate si sa transmita mediului investitional un mesaj de predictibilitate. Cer partidelor sa actioneze in interesul national. Nu va fi despre trecut, ci despre viitorul imediat al Romaniei. Nu este despre calcule politice, ci despre interesul national si sunt convins ca romanii vor evalua in consecinta. Pe termen lung, Romania are nevoie de o reforma temeinica. Este nevoie ca Romania sa reduca birocratia si sa digitalizeze sistemul administrativ. Este nevoie de o reforma administrativ-teritoriala si este nevoie de o reforma a sistemului electoral.

În ceea ce priveşte economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem şi să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanţă şi un management profesionist la companiile de stat, să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică, să stimulăm capacităţile agroindustriale şi de procesare pentru a optimiza producţia agricolă, să finanţăm un sistem coerent de irigaţii, să simplificăm accesul la fonduri europene şi să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.

În ceea ce priveşte sistemul de sănătate. Este nevoie de digitalizarea întregului sistem. De o echilibrare între medicina primară şi ambulatorie şi sistemul de spitale, de o strategie de investiţii în infrastructură în sistemul sanitar, de o extindere a reţelei de centre pentru tratarea dependenţelor şi de o stimulare a profesioniştilor care aleg să profeseze în medii rurale şi oraşe mici.

În ceea ce priveşte educaţia, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, este nevoie ca, asistând întreg sistemul educaţional, să stimulăm gândirea critică. Este nevoie să corelăm învăţământul cu piaţa muncii. Este nevoie să investim în educaţia timpurie, adică creşe şi grădiniţe şi este esenţial să prevenim abandonul şcolar.

În ceea ce priveşte justiţia, este nevoie ca parchetele să se focalizeze în marile zone de corupţie din societate. Este nevoie de o reformă a Inspecţiei Judiciare. Este nevoie să reducem timpul de soluţionare a dosarelor prin măsuri administrative şi uneori legislative. Este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraţilor şi este nevoie să reflectăm la Legea Curţii Constituţionale.

În ceea ce priveşte Mediul, este nevoie de o reformare a instituţiilor de autorizare şi control, de extinderea activităţii Gărzii de mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbană şi de o stimulare a eficienţei gestionării deşeurilor.

În ceea ce priveşte zona culturală, este nevoie de un program naţional de acces la cultură, de educaţie prin cultură, este nevoie de o susţinere a culturii contemporane şi a dialogului cu administraţia. Este nevoie de o promovare a culturii române contemporare ca resursă de prestigiu în plan internaţional, de punerea în valoare a patrimoniului naţional, din nou, ca resursă de prestigiu pentru România în plan internaţional.

În zona socială şi a egalităţii de şanse este nevoie de simplificarea şi eficientizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestaţii sociale, de ezvoltarea serviciilor sociale în comunităţi, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată şi paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piaţa muncii şi de combatere a violenţei domestice.

În ceea ce priveşte politica externă a României, este nevoie de consolidarea relaţiilor noastre transatlantice, consolidarea parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii şi participarea noastră la NATO precum şi la dialogul între Uniunea Europeană şi NATO. Este nevoie de participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependenţelor critice în ceea ce priveşte energia, tehnologia şi lanţurile de aprovizionare, de consolidarea sistemului de apărare în faţa războiului hibrid, de mărirea treptată a procentului din PIB pentru apărare, în acord cu partenerii noştri, de participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova, este nevoie de sprijinirea parcursului său european, de consolidarea şi extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice şi de transport, de crearea Fondului de garantare al investiţiilor româneşti în Republica Moldova, de continuarea şi extinderea schimburilor culturale şi academice şi, în cele din urmă, funcţionalizarea acelor instituţii care produc dificultăţi - vămile şi Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.

În ceea ce priveşte pe românii din diaspora, este nevoie să eficientizăm procedurile şi serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă şi, în special, celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România. Este nevoie să reuşim să predăm sistematic limba română în comunităţile de români, pentru copii, dar şi să reuşim să asigurăm o reprezentare proporţională pentru românii din diaspora. Acestea sunt, în opinia mea, priorităţile pentru anii care vin. " a declarat Nicuşor Dan.

---

Actualizare - Patriarhul Daniel l-a binecuvântat pe Nicuşor Dan

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a binecuvântat, în cadrul şedinţei solemne, pe Nicuşor Dan.

---

Actualizare - Nicuşor Dan a depus jurământul

Nicuşor Dan a depus jurământul de preşedinte al României, în plenul Parlamentului.

"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" a rostit Nicuşor Dan, în plenul Parlamentului, după intonarea imnului naţional şi după ce preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, a prezentat hotărârea de validare a rezultatului alegerilor prezidenţiale.

---

Actualizare - Mai mulţi parlamentari strigă "să vă fie ruşine, CCR!"

Mai mulţi parlamentari din sală au strigat "Să vă fie ruşine, CCR!" în momentul în care Preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, i-a înmânat jurământul lui Nicuşor Dan.

---

Ceremonia de învestire a lui Nicuşor Dan în funcţia de Preşedinte al României, are loc, astăzi, la ora 12:00, la Parlamentul României.

Preşedintele ales, Nicuşor Dan, va depunde jurământul în faţa Parlamentului, în cadrul unei şedinţe solemne.

În sală sunt prezenţi foştii preşedinţi Traian Băsescu şi Emil Constantinescu, principesa Margareta, patriarhul Daniel, reprezentanţi ai corpului diplomatic, membri ai Guvernului, şefi de instituţii lideri politici. La momentul depunerii jurământului este prezentă şi fiica lui Nicuşor Dan, preşedintele ales explicând că partenera sa nu va putea fi prezentă din cauza unei probleme medicale ale fiului lor. Parlamentarii AUR, SOS România şi POT nu sunt prezenţi la ceremonie, potrivit news.ro.

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales. "Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate", prevede Constituţia.

Potrivit Constituţiei, candidatul a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituţionallă depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să

respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".

Depunerea jurământului este urmată de un mesaj adresat Parlamentului de către Nicuşor Dan, în calitate de preşedinte.

După depunerea jurământului în Parlament, de la 13:30, are loc ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcţia de preşedinte al României a lui Nicuşor Dan, pe Platoul Marinescu de la Palatul Cotroceni.

Ulterior, va avea loc şi ceremonia de predare-primire a mandatului de preşedinte al României, în urma căreia Ilie Bolojan, preşedintele interimar, îşi încheie mandatul şi va reveni în Senat.

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.

"Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate", prevede Constituţia.