Noua Ordonanţă nr. 32/2026 privind angajarea lucrătorilor străini în România: Obligaţii, garanţii financiare şi sancţiuni pentru angajatori şi agenţii de plasare

Noile reglementări introduse prin Ordonanţa de urgenţă nr. 32/2026 schimbă semnificativ cadrul de angajare a lucrătorilor străini în România, prin extinderea obligaţiilor pentru angajatori şi agenţiile de plasare, introducerea unor garanţii financiare consistente şi digitalizarea procedurilor prin platforma WorkinRomania.gov.ro, arată o analiză realizată de Pavel, Mărgărit şi Asociaţii, care avertizează asupra riscurilor juridice şi sancţiunilor severe în cazul neconformării.

„Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societăţii Româneşti de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii, subliniază că noile reguli privind angajarea lucrătorilor străini în România trebuie analizate cu o atenţie deosebită, întrucât obligaţiile impuse angajatorilor şi agenţiilor de plasare pot avea consecinţe juridice, financiare şi administrative semnificative. Potrivit acestuia, complexitatea noii ordonanţe nu se limitează la simpla înregistrare în platforma WorkinRomania.gov.ro, ci presupune verificarea contractelor, constituirea garanţiilor financiare, respectarea procedurilor de autorizare, informarea corectă a lucrătorilor străini şi cooperarea constantă cu autorităţile competente. În acest context, analiza documentaţiei contractuale, a ofertelor ferme de muncă, a obligaţiilor de notificare, a condiţiilor de şedere şi a riscurilor de sancţionare devine esenţială pentru prevenirea amenzilor, suspendării activităţii sau pierderii autorizaţiei. Totodată, corelarea etapelor de autorizare, angajare, monitorizare şi, după caz, contestare a măsurilor dispuse de autorităţi este decisivă pentru protejarea intereselor angajatorilor, agenţiilor de plasare şi lucrătorilor străini.

Ordonanţa de urgenţă nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piaţa muncii din România, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 27 aprilie 2026, instituie un cadru juridic extins pentru angajatorii care încadrează în muncă cetăţeni străini, pentru agenţiile de plasare şi pentru lucrătorii proveniţi din state terţe. Potrivit art. 1 din ordonanţă, reglementarea vizează condiţiile de înregistrare, autorizare şi obligaţiile angajatorilor, procedura de autorizare a agenţiilor de plasare, precum şi supravegherea şi controlul activităţii acestora. Totodată, actul normativ introduce „Lista ocupaţiilor deficitare”, platforma electronică WorkinRomania.gov.ro, contracte obligatorii, garanţii financiare şi un regim sancţionator mai strict, fiind relevant atât pentru dreptul muncii, cât şi pentru procedurile de imigrări. Prezentul articol analizează principalele obligaţii aplicabile angajatorilor, agenţiilor de plasare şi lucrătorilor străini, cu accent pe conţinutul contractelor, garanţiile financiare, sancţiunile şi funcţionarea noii platforme digitale.

• Ce trebuie să conţină contractul pentru angajarea lucrătorilor străini în România

Noua reglementare acordă o importanţă esenţială documentelor contractuale care stau la baza încadrării în muncă a lucrătorilor străini. Potrivit art. 2 alin. (2) lit. e) din Ordonanţă, contractul de prestări servicii este încheiat între agenţia de plasare şi angajator şi include oferta fermă de locuri de muncă. Contractul de plasare, reglementat la art. 2 alin. (2) lit. f), este un contract tripartit între agenţie, angajator şi lucrătorul străin, redactat atât în limba română, cât şi într-o limbă înţeleasă de acesta, şi trebuie să cuprindă elemente esenţiale privind condiţiile de muncă, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi datele autorităţilor competente unde pot fi sesizate eventuale încălcări.

În acelaşi timp, contractul individual de muncă trebuie să reflecte elementele din oferta fermă, conform art. 2 alin. (2) lit. g), ceea ce impune corelarea tuturor documentelor contractuale. Art. 6 detaliază conţinutul ofertei ferme, care trebuie să includă informaţii clare privind durata angajării, funcţia, nivelul de calificare, salariul, timpul de muncă, condiţiile de muncă, beneficiile şi eventualele despăgubiri. De asemenea, potrivit art. 6 alin. (2), trebuie precizat în mod expres cine suportă costurile precum cazarea, transportul sau repatrierea, aspect esenţial pentru protejarea drepturilor lucrătorului.

Conform art. 7 alin. (1) lit. b) şi c), angajatorul este obligat să încheie contractul individual de muncă atât în limba română, cât şi într-o limbă pe care lucrătorul o înţelege, pentru a asigura transparenţa şi validitatea raportului de muncă. În anumite situaţii, potrivit art. 10, angajarea se realizează prin intermediul unei agenţii de plasare autorizate, cu excepţiile prevăzute de lege. Astfel, documentaţia contractuală capătă un rol esenţial în asigurarea conformităţii legale, iar nerespectarea cerinţelor poate atrage sancţiuni, suspendări sau anularea procedurilor de angajare.

• Garanţii financiare obligatorii pentru angajatori şi agenţii de plasare: Riscuri şi sancţiuni semnificative

Una dintre cele mai importante noutăţi ale Ordonanţei constă în instituirea unor garanţii financiare obligatorii pentru angajatorii autorizaţi şi agenţiile de plasare. Potrivit art. 12 alin. (1) lit. l), angajatorul autorizat trebuie să constituie garanţia financiară prevăzută de art. 13, în funcţie de numărul de lucrători străini pentru care solicită autorizarea. Aceasta se constituie anterior emiterii autorizaţiei, fie prin depozit în lei la Trezoreria Statului, fie prin scrisoare de garanţie bancară emisă de o instituţie de credit din România. Valoarea garanţiei este de 1.000 euro pentru fiecare lucrător, fiind destinată acoperirii unor cheltuieli precum repatrierea, cazarea sau alte situaţii care implică protecţia lucrătorilor şi obligaţiile angajatorului.

Mecanismul executării garanţiei este reglementat de art. 14, care permite autorităţilor să utilizeze suma în cazul îndepărtării lucrătorului străin, în termen de 15 zile de la notificarea Inspectoratului General pentru Imigrări. În situaţia în care garanţia nu acoperă integral sumele datorate, diferenţa poate fi recuperată prin executare silită. Astfel, garanţia devine un instrument real de responsabilizare financiară, iar pentru angajatori riscurile sunt semnificative, mai ales în lipsa unor proceduri interne eficiente privind monitorizarea şi conformarea.

Pentru agenţiile de plasare, obligaţiile sunt şi mai stricte. Conform art. 24 şi 25, acestea trebuie să constituie garanţii financiare începând de la 75.000 euro, în funcţie de numărul de lucrători plasaţi, cu obligaţia de a menţine şi reîntregi aceste sume pe toată durata autorizaţiei. Nerespectarea acestor obligaţii poate conduce la suspendarea sau pierderea autorizaţiei, afectând direct activitatea agenţiei.

Regimul sancţionator este unul sever. Potrivit art. 42 şi 43, amenzile pot ajunge până la 40.000 lei, inclusiv pentru fiecare lucrător vizat, iar desfăşurarea activităţii fără autorizare sau în perioada de suspendare atrage sancţiuni suplimentare. În plus, în anumite situaţii, poate interveni anularea autorizaţiei sau pierderea garanţiei financiare, ceea ce subliniază necesitatea respectării stricte a obligaţiilor legale.

• Noile obligaţii ale angajatorilor, agenţiilor de plasare şi lucrătorilor străini

Ordonanţa introduce un set extins de obligaţii pentru angajatori încă din etapa de înregistrare sau autorizare. Potrivit art. 4 şi 5, angajatorii care doresc să încadreze în muncă lucrători străini trebuie să se înregistreze în platforma WorkinRomania.gov.ro şi să îndeplinească anumite condiţii, precum lipsa datoriilor la buget, desfăşurarea unei activităţi reale şi respectarea criteriilor de integritate. Aceste cerinţe au rolul de a limita accesul la procedură pentru operatorii economici care nu oferă garanţii suficiente de conformare.

Conform art. 7, obligaţiile angajatorilor sunt detaliate şi includ plata salariului în cont bancar, încheierea contractelor în limba română şi într-o limbă înţeleasă de lucrător, includerea tuturor elementelor prevăzute de lege, precum şi asigurarea instruirii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. De asemenea, angajatorii trebuie să notifice autorităţile competente în anumite situaţii, cum ar fi absenţele nejustificate sau încetarea raportului de muncă, şi să pună la dispoziţie documentele necesare pentru controale. În plus, aceştia au obligaţia de a sprijini integrarea lucrătorilor străini, inclusiv prin cursuri de limbă română.

Angajatorii autorizaţi au obligaţii suplimentare, potrivit art. 18, precum verificarea documentelor lucrătorilor înainte de sosire, informarea acestora în prealabil, organizarea transportului şi cooperarea cu autorităţile în cazuri sensibile, cum ar fi suspiciunile de trafic de persoane. Totodată, aceştia trebuie să suporte costurile de repatriere, dacă este cazul, iar nerespectarea obligaţiilor poate conduce, conform art. 19, la pierderea dreptului de a obţine o nouă autorizaţie.

Agenţiile de plasare trebuie să funcţioneze exclusiv în baza unei autorizaţii, conform art. 23, şi doar pentru ocupaţiile deficitare. Acestea nu pot percepe taxe de la lucrători şi au obligaţia de a verifica documentele, de a informa lucrătorii înainte de sosire şi de a colabora cu autorităţile. În cazul încetării contractului de muncă, agenţiile trebuie să ofere alternative lucrătorilor, în condiţiile prevăzute de lege.

Lucrătorii străini au, la rândul lor, obligaţii clare. Conform art. 40, aceştia trebuie să respecte contractul de muncă, regulamentele interne şi normele de securitate, precum şi să furnizeze informaţii corecte. Ordonanţa limitează schimbarea angajatorului în primele 6 luni, cu excepţii justificate, iar ulterior aceasta se poate realiza doar prin intermediul agenţiei de plasare. Aceste prevederi influenţează direct stabilitatea raporturilor de muncă şi trebuie analizate cu atenţie atât de angajatori, cât şi de lucrători.

• Platforma WorkinRomania.gov.ro: Digitalizarea procedurilor pentru vize, autorizări şi monitorizarea angajării străinilor

Platforma WorkinRomania.gov.ro reprezintă un element central al noii ordonanţe, fiind concepută ca un instrument integrat pentru gestionarea angajării lucrătorilor străini. Potrivit art. 3, aceasta este dezvoltată de Ministerul Afacerilor Interne şi permite înregistrarea angajatorilor, autorizarea agenţiilor de plasare, depunerea cererilor unice şi monitorizarea activităţii. Tot prin intermediul platformei se realizează înscrierea în registrele oficiale, publicarea listei ocupaţiilor deficitare şi generarea de rapoarte necesare autorităţilor.

Conform art. 4, utilizarea platformei devine obligatorie pentru angajatorii care doresc să încadreze în muncă lucrători străini. Art. 8 reglementează situaţiile de suspendare a înregistrării, inclusiv în cazul nerespectării condiţiilor legale sau al pierderii dreptului de şedere de către un procent semnificativ dintre angajaţi. În această perioadă, angajatorii nu pot depune noi solicitări, iar procedurile în curs sunt suspendate. Deşi măsurile pot fi contestate, conform art. 9, acestea produc efecte imediate, ceea ce evidenţiază rolul platformei ca instrument de control şi conformare.

Procedurile de autorizare se desfăşoară exclusiv online. Potrivit art. 15-17, angajatorii trebuie să încarce documentaţia aferentă fiecărei oferte, inclusiv dovada garanţiei financiare, iar autorizaţiile sunt emise electronic de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). În mod similar, agenţiile de plasare îşi depun documentaţia şi obţin autorizaţia prin platformă, aceasta fiind valabilă pentru o perioadă determinată şi supusă prelungirii.

Platforma are un rol important şi în procedura de acordare a vizelor. Modificările aduse OUG nr. 194/2002 introduc cererea unică pentru viza de lungă şedere în scop de muncă, depusă prin platformă şi însoţită de documentele necesare, inclusiv contractul de muncă şi dovada mijloacelor de întreţinere. În acelaşi timp, utilizarea platformei implică respectarea strictă a legislaţiei privind protecţia datelor, având în vedere volumul mare de informaţii procesate. Astfel, digitalizarea urmăreşte eficientizarea procedurilor şi consolidarea controlului asupra angajării lucrătorilor străini în România.

„Noile măsuri privind angajarea lucrătorilor străini în România trebuie analizate cu atenţie de angajatori şi agenţiile de plasare, întrucât nerespectarea obligaţiilor privind contractele, garanţiile financiare, notificările, autorizarea şi utilizarea platformei WorkinRomania.gov.ro poate conduce la amenzi semnificative, suspendarea activităţii, executarea garanţiilor sau pierderea autorizaţiei.”, a declarat Avocatul Coordonator, Dr. Radu Pavel, al Societăţii Româneşti de Avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii.

În concluzie, noua ordonanţă privind accesul străinilor pe piaţa muncii din România schimbă semnificativ regulile aplicabile angajatorilor, agenţiilor de plasare şi lucrătorilor străini. Contractele trebuie redactate într-o manieră completă şi transparentă, garanţiile financiare devin o condiţie esenţială pentru autorizare, obligaţiile de informare, notificare şi monitorizare sunt extinse, iar platforma WorkinRomania.gov.ro devine instrumentul principal pentru autorizări, cereri unice, vize şi control administrativ.”