OMS şi Crucea Roşie acuză un „eşec global” în protejarea spitalelor în războaie

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) şi Medici fără Frontiere au lansat un avertisment sever privind degradarea protecţiei serviciilor medicale în zonele de conflict, denunţând „eşecul” comunităţii internaţionale în aplicarea normelor existente.

Într-o declaraţie comună, liderii celor trei organizaţii au subliniat că situaţia actuală este mai gravă decât în urmă cu un deceniu, în ciuda existenţei unor angajamente internaţionale clare, potrivit AFP.

• Rezoluţia ONU din 2016, ignorată în practică

Oficialii au reamintit că, în urmă cu zece ani, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat în unanimitate Rezoluţia 2286, care condamnă explicit: atacurile asupra spitalelor şi unităţilor medicale; agresiunile împotriva personalului sanitar;

obstrucţionarea accesului la îngrijiri pentru răniţi şi bolnavi. Cu toate acestea, bilanţul este unul negativ. „Nu sărbătorim o reuşită, ci constatăm un eşec”, au transmis reprezentanţii organizaţiilor. Nu este un eşec al dreptului internaţional, ci al voinţei politice”. Semnatarii declaraţiei insistă că problema nu ţine de lipsa cadrului juridic, ci de neaplicarea acestuia. Potrivit acestora, violenţele împotriva infrastructurii medicale - inclusiv spitale, ambulanţe şi personal - continuă „fără încetare”, în numeroase zone de conflict din lume.

• 85% dintre atacuri, atribuite actorilor statali

Un element deosebit de îngrijorător este responsabilitatea majoritară a statelor în aceste incidente. Potrivit lui Michael Keeffe, consilier al CICR: aproximativ 85% dintre atacurile asupra serviciilor de sănătate sunt atribuite actorilor statali. Această statistică amplifică gravitatea situaţiei, indicând nu doar haosul conflictelor, ci şi implicarea directă a guvernelor sau forţelor armate regulate.

Reprezentanţii OMS, CICR şi MSF avertizează că atacurile asupra sistemelor de sănătate au consecinţe care depăşesc sfera medicală: „Atunci când spitalele şi personalul medical sunt luate drept ţintă, ne confruntăm nu doar cu o criză umanitară, ci şi cu o criză a umanităţii.”

Distrugerea infrastructurii medicale: limitează accesul la tratament pentru civili;

creşte mortalitatea evitabilă; destabilizează pe termen lung sistemele de sănătate; agravează crizele umanitare.

• Apel urgent la acţiune şi responsabilitate

Cele trei organizaţii cer liderilor mondiali: să consolideze protecţia serviciilor de sănătate în conflicte; să respecte şi să aplice dreptul internaţional umanitar; să asigure anchete rapide, transparente şi independente în cazul atacurilor; să sancţioneze responsabilii. Declaraţia comună vine într-un context global marcat de conflicte prelungite şi intensificarea violenţelor asupra civililor.

La zece ani de la adoptarea Rezoluţiei 2286, concluzia liderilor medicali este tranşantă: normele există, dar fără voinţă politică ele rămân fără efect. Mesajul OMS, CICR şi MSF reprezintă un semnal de alarmă privind degradarea unui principiu fundamental al dreptului internaţional: protejarea vieţii şi a îngrijirii medicale în război. Fără acţiuni concrete şi responsabilitate reală, avertizează organizaţiile, atacurile asupra spitalelor riscă să devină nu excepţia, ci regula conflictelor moderne.