Perspectivele BVB pentru 2026, prin ochii brokerilor şi analiştilor

Indicii principali ai Bursei de Valori Bucureşti (BVB) ar urma, probabil, să intre într-o fază de consolidare în acest an, după creşterile puternice din 2025, când BET a crescut cu 46%, iar BET-TRN, ce include şi reinvestirea dividendelor nete, a avansat cu 54%, potrivit brokerilor şi analiştilor din piaţa noastră, consultaţi de ziarul BURSA.

În opinia lor, cererea în creştere pentru acţiuni, în vederea protecţiei împotriva inflaţiei ridicate, reducerea dobânzii de politică monetară de către BNR şi perspectivele pozitive ale pieţei din Statele Unite sunt factori care pot susţine cotaţiile acţiunilor de la BVB. Pe de altă parte, majorările fiscale cu impact asupra rezultatelor companiilor, reducerea randamentelor dividendelor - în special ca urmare a creşterii puternice a preţurilor acţiunilor - precum şi evaluările companiilor ale căror cotaţii se află la maxime istorice reduc şansele unui raliu generalizat la BVB, astfel încât este necesară o selecţie atentă a emitenţilor pe care investitorii să le includă în portofolii.

• Dragoş Mesaroş, Goldring: ”Dacă toate merg bine, mă aştept la o consolidare, cu indicele BET având o creştere situată între 5% şi 15%, într-un caz fericit”

Dragoş Mesaroş, directorul de tranzacţionare al societăţii de brokeraj Goldring, crede că anul 2026 va fi ”destul de complicat” pentru piaţa noastră de capital.

”Mă aştept să mai avem un puseu de inflaţie în februarie-martie, inclusiv în aprilie, odată cu creşterea preţului gazelor (n.r. ca urmare a expirării schemei de plafonare la 1 aprilie) şi a creşterii taxelor auto, a taxelor pe locuinţe, a majorării accizelor la carburanţi, băuturi, ţigări etc. Asta înseamnă că vom avea o scădere a dobânzii din partea BNR în a doua parte a anului; nu mă aştept mai repede de iunie-iulie. Or, scăderea dobânzii este un lucru pozitiv, pentru că banii devin mai ieftini, oamenii caută oportunităţi de investiţii şi o parte vor veni pe piaţa de capital. De asemenea, companiile vor căuta să se crediteze”, ne-a spus brokerul de la Goldring.

Pe de altă parte, brokerul indică drept risc o eventuală scindare a coaliţiei guvernamentale. ”Dacă va apărea acest lucru, vom avea scăderi pe piaţa de capital şi creşteri ale randamentelor titlurilor de stat româneşti (n.r. în sensul că statul se va împrumuta mai scump). Din păcate, în momentul de faţă, bursa este legată mai mult de zona politică decât de economie”, spune Dragoş Mesaroş.

În opinia sa, Digi Communications, Premier Energy, Aquila şi Antibiotice vor avea rezultate financiare în creştere anul acesta, faţă de cele din 2025. ”De asemenea, mă aştept la o îmbunătăţire a situaţiei la Hidroelectrica şi, posibil, la OMV Petrom, în funcţie de preţul petrolului. Mă aştept ca băncile să evolueze cam în aceeaşi linie, cu majorări ale profitabilităţii între 3% şi 5%, dar cred că vor creşte creditele neperformante. În rest, nu cred că emitenţii vor repeta rezultatele de anul trecut”, a spus brokerul.

Bineînţeles că orice mişcare provenită din pieţele externe poate influenţa bursa noastră, a mai punctat Dragoş Mesaroş, care a conchis: ”Dacă va exista stabilitate la nivelul Guvernului, dacă coaliţia va rămâne cum este în momentul de faţă, mă aştept ca piaţa să nu fie tulburată. Dacă toate merg bine, mă aştept la o consolidare, cu indicele BET având o creştere situată între 5% şi 15%, într-un caz fericit”.

Marcel Murgoci, directorul de operaţiuni al casei de brokeraj Estinvest, estimează că modificările intervenite în domeniul taxelor şi impozitelor vor avea impact asupra rezultatelor financiare ale emitenţilor şi vor pune presiune asupra managementului firmelor în conceperea şi realizarea bugetelor pentru anul 2026. ”Investitorii vor căuta emitenţii care reuşesc să livreze rezultate financiare pozitive şi care promovează şi aplica o politică de dividend benefică acţionarilor. Chiar dacă impozitul pe dividende a crescut la 16%, acest lucru nu va împiedica emitenţii să distribuie dividende, în măsura în care situaţia lor financiară o va permite”.

Impozitul pe dividende în ţara noastră a crescut, începând cu acest an, de la 10% la 16%, după ce, în anul anterior, se majorase de la 8% la 10%.

• Adrian Mitroi: ”Decorelată de economie, cred că piaţa de capital va merge în continuare pe drumul său, pentru că oamenii sunt mai dispuşi să investească”

Adrian Mitroi, CFA, profesor de finanţe comportamentale, susţine că piaţa noastră de capital este ”deconectată de macroeconomia aflată în derivă”, astfel încât situaţia economică precară a ţării nu se va reflecta în evoluţiile bursiere.

”Văd o emancipare a clasei de mijloc, care îşi dă seama că trebuie să îşi protejeze nivelul de trai prin investiţii financiare. Devalorizarea leului va fi probabil de 3-5% pe an, apare o depreciere din inflaţie de încă 6-7%, astfel încât avem o combinaţie de 10-12% (n.r. depreciere anuală a puterii de cumpărare) pentru următorii doi ani şi jumătate - trei ani. La o creştere economică anemică de 1%, investitorul mediu, mai informat, mai inteligent, care foloseşte inteligenţa artificială, îşi dă seama că intră într-o perioadă prelungită de stagflaţie şi va achiziţiona în continuare risc pentru protecţie. Mai ales că piaţa imobiliară este în regres, piaţa obligaţiunilor cere o elongare a orizontului investiţional, astfel încât rămân numai acţiunile”, ne-a spus analistul CFA.

Profesorul de finanţe comportamentale punctează că, pe bursa noastră, există un influx de lichiditate din partea fondurilor de pensii, un interes în creştere din partea investitorilor de retail, dar fără suficiente IPO-uri care să absoarbă cererea în creştere. ”Decorelată de economie, cred că piaţa de capital va merge în continuare pe drumul său, pentru că oamenii sunt mai informaţi, mai curajoşi, mai puţini dispuşi să economisească şi mai dispuşi să investească”, ne-a spus Adrian Mitroi.

• Irina Răilean: ”Creşterea accentuată a preţurilor acţiunilor face ca randamentele dividendelor să fie, cel mai probabil, mai puţin atractive decât în anii anteriori”

Anul acesta se conturează mai degrabă ca o perioadă de consolidare pentru noastră piaţa de capital, consideră Irina Răilean, CFA, fondatoarea Mosaiq8 - platformă de analiză fundamentală a companiilor listate la BVB.

Analistul ne-a transmis: ”Pentru anul 2026, ne aşteptăm la o evoluţie mai echilibrată a pieţei de capital din România, după raliul puternic din 2025, cu randamente mai moderate şi cu o importanţă mai mare a selecţiei de acţiuni. Contextul macroeconomic rămâne dificil, în vreme ce dobânda-cheie, aflată la 6,5%, este aşteptată să se menţină la un nivel ridicat cel puţin până la jumătatea anului 2026, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, care ar urma să scadă ulterior ca efect de bază, în special din vara anului 2026”.

În acest context, potenţialul de expansiune al evaluărilor este mai limitat, iar performanţa pieţei va depinde în principal de încrederea investitorilor în economie şi în bursă, precum şi de capacitatea companiilor de a menţine profitabilitatea şi de a continua politica de remunerare a acţionarilor, spune Irina Răilean, adăugând: ”Deşi dividendele ar putea rămâne la niveluri comparabile cu cele din 2025 (sau chiar uşor mai mici date fiind evoluţiile profitabilităţii la nouă luni 2025), creşterea accentuată a preţurilor acţiunilor face ca randamentele dividendelor să fie, cel mai probabil, mai puţin atractive decât în anii anteriori”.

În opinia analistului CFA, un element pozitiv pentru 2026 îl reprezintă intenţiile anunţate de listare ale unor companii mari, care, dacă se vor materializa, pot contribui la creşterea lichidităţii şi la diversificarea pieţei. ”Pe de altă parte, riscurile fiscale rămân relevante, existând posibilitatea unor majorări de taxe în cazul în care corecţia deficitului bugetar va fi insuficientă, chiar dacă, din punct de vedere politic, contextul pare mai stabil decât în 2025”, consideră fondatoarea Mosaiq8.

Premierul Ilie Bolojan şi vicepremierul Oana Gheorghiu au declarat anul trecut că statul are în vedere atât vânzarea unor pachete de acţiuni ale unor companii deja listate la BVB, deţinute majoritar de stat, fără a pierde însă pachetul de control, cât şi listarea unor noi companii din portofoliu. ”Vom avea cel puţin trei companii listate până la 31 august (n.r. 2026) şi vom avea propuneri de reorganizare în vederea listării şi a altor companii, probabil mai mult de trei. Este vorba despre companii propuse spre listare, care vor intra într-un proces de pregătire”, a declarat Oana Gheorghiu, la finele lunii noiembrie a anului trecut.

CEC Bank, Salrom, dar şi Aeroporturi Bucureşti şi Administraţia Porturilor Constanţa se numără printre companiile din portofoliul statului vehiculate frecvent pentru listare. Din păcate, Ministerul Transporturilor şi-a anunţat intenţia, deja aprobată în AGA, de a răscumpăra pachetul de 20% din Aeroporturi Bucureşti, deţinut de Fondul Proprietatea, ceea ce reduce şansele listării companiei. O intenţie similară a fost anunţată şi în cazul Portului Constanţa.

Din zona privată, societatea de turism Christian Tour şi producătorul de echipamente şi soluţii pentru infrastructura energetică şi electrică Electroalfa sunt printre numele care şi-au anunţat intenţia de a se lista la BVB în acest an.

”În ansamblu, 2026 se conturează mai degrabă ca un an de consolidare pentru piaţa de capital românească, în care randamentele vor proveni preponderent din dividende şi din diferenţierea între companii, mai degrabă decât dintr-un raliu generalizat al pieţei”, a conchis Irina Răilean.

• Mihai Căruntu: ”Companiile româneşti ar trebui să raporteze creşteri ale profitabilităţii de măcar 10-15% pentru a furniza combustibilul necesar unei creşteri a cotaţiilor acţiunilor”

Un an 2026 foarte bun la BVB, în contextul complicat local şi internaţional, ar însemna ca majoritatea acţiunilor importante să crească între 9% şi 15%, spune Mihai Iulian Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Analistul ne-a transmis: ”Evoluţia cotaţiilor acţiunilor este influenţată de două variabile fundamentale, respectiv dinamica dobânzilor viitoare şi mai ales evoluţia profiturilor companiilor. În privinţa dobânzilor, se poate spune că în mod oarecum surprinzător, creşterea substanţială a randamentelor la care s-au tranzacţionat obligaţiunile emise de statul român (a se vedea inclusiv cupoanele la titlurile de stat Tezaur şi Fidelis) nu a avut un impact negativ asupra performanţei generale a BVB în 2025. Cererea foarte ridicată de acţiuni din partea investitorilor români în contextul unei pieţe de mică adâncime ar fi principala explicaţie în acest sens, alături de dinamica ascendentă a pieţelor de acţiuni din regiune şi bineînţeles a burselor dezvoltate”.

Pe de altă parte, în scenariul de bază pozitiv pentru 2026, dinamica dobânzilor este de aşteptat să susţină bursa din Bucureşti, consideră Mihai Căruntu, adăugând: ”BNR ar putea să diminueze rata de dobândă de politică monetară începând cu luna mai 2026, pe măsură ce inflaţia va scădea semnificativ, prin disiparea efectelor de bază ale creşterii de taxe şi ale eliminării plafonării preţurilor la energia electrică, decizii ce au fost implementate la mijlocul anului 2025”.

Totuşi, cel mai important factor de influenţă al preţurilor acţiunilor la BVB şi pe orice bursă se referă la dinamica profiturilor companiilor, care reprezintă combustibilul capitalizării bursiere, a subliniat vicepreşedintele AAFBR. În opinia sa, din acest punct de vedere, evoluţiile cotaţiilor în 2026 vor fi foarte diferite între companiile de la BVB.

”Ţinând seama că bursele sunt în zona maximelor istorice şi că evaluările companiilor sunt în general ridicate sau foarte ridicate atât la BVB, cât şi în general pe pieţele de acţiuni, investitorii trebuie să fie foarte selectivi în actualizarea portofoliilor lor de valori mobiliare. Investitorii au devenit oricum tot mai atenţi la semnalele transmise de raportările financiare şi este recomandabil ca, în actualul context de piaţă, să fie mult mai dispuşi să opereze schimbări în portofoliile lor de acţiuni mult mai frecvent decât în trecut”, ne-a transmis Mihai Căruntu.

În ceea ce priveşte evoluţia indicilor BVB în 2026, prima provocare este determinată de nivelul ridicat al evaluărilor pe pieţele internaţionale de acţiuni şi de diferitele riscuri vehiculate în ceea ce priveşte intrarea într-un parcurs de corecţie, spune analistul.

”În al doilea rând, este vorba de situaţia concretă a companiilor româneşti care ar trebui să raporteze creşteri ale profitabilităţii operaţionale şi nete de măcar 10-15% în 2026 faţă de 2025 pentru a furniza astfel combustibilul necesar unei creşteri a cotaţiilor acţiunilor. Ceea ce este dificil pentru multe dintre companiile locale în condiţiile unui an de reaşezare pentru mediul de afaceri din România, dată fiind creşterea semnificativă a fiscalităţii şi ajustarea consumului populaţiei”, a punctat Mihai Căruntu, adăugând: ”Un an 2026 foarte bun la BVB, în contextul complicat local şi internaţional, ar însemna ca majoritatea acţiunilor importante să crească între 9% şi 15%. Acest reper este oferit de intervalul de variaţie pentru randamentul mediu anualizat în cazul majorităţii companiilor de la BVB care s-au listat prin oferte publice iniţiale (IPO). Modul de calcul consideră preţul acţiunilor din ultima şedinţă din 2025, preţul de execuţie al IPO şi fluxul de dividende încasate de la listare până anul trecut. Cum majoritatea companiilor listate prin IPO-uri au deja o prezenţă pe bursă între opt ani (Purcari) şi 20 ani (Transelectrica), se înţelege că astfel ar arăta aşteptările realiste privind randamentele investiţiilor pe termen mediu şi lung la bursa din Bucureşti, care de altfel confirmă statisticile de pe bursele dezvoltate”.

• ”Se cuvine o atenţie sporită în procesul de selecţie a acţiunilor din portofolii”

Piaţa americană va continua să influenţeze major sentimentul investitorilor la nivel global şi va da tonul trendurilor în pieţele de acţiuni, dată fiind ponderea ridicată a acţiunilor americane în capitalizarea şi lichiditatea la nivel global, afirmă vicepreşedintele AAFBR.

”Estimările analiştilor de piaţă de capital care acoperă emitenţii din S&P 500 rămân relativ optimiste, indicând că profiturile companiilor americane ar creşte în 2026 faţă de 2025 cu circa 20% pentru companiile de tehnologie grupate în categoria «Magnificent-7» şi în jur de 12% pentru restul de 493 companii din S&P 500, ceea ce înseamnă că ar fi condiţii ca S&P 500 să continue parcursul ascendent. Yardeni Research estimează un nivel de 7.700 puncte pentru sfârşitul anului 2026, ceea ce ar însemna un avans al S&P 500 cu peste 10% pentru anul 2026. Una peste alta, cu titlu mai mult sau mai puţin inedit, Edward Yardeni, fondatorul Yardeni Research, vizează un scenariu de bază care ţinteşte un nivel al S&P 500 de 10.000 puncte la sfârşitul anului 2029, deci un scenariu optimist care ar însemna o creştere medie anualizată de circa 10% anual”, spune Mihai Căruntu.

Conform analistului, Yardeni Research este o companie independentă de research care s-a remarcat în ultimii ani prin estimări ale evoluţiei bursei americane şi ale cotaţiilor aurului mult mai optimiste comparativ cu cele ale băncilor americane de investiţii, dar care s-au adeverit în timp. Pentru sfârşitul anului 2026, Yardeni Research estimează un nivel al S&P 500 între 6.300 puncte şi 7.700, cu scenariul de bază reprezentat de nivelul maxim al intervalului. Acest interval de variaţie ar fi echivalent cu un P/E calculat cu profiturile estimate pe 2027 de 18x (valoarea minimă) şi respectiv un P/E de 22x (valoarea maximă), echivalent cu nivelul actual al P/E pentru S&P 500 calculat cu profiturile estimate pe 2026.

”Totuşi, este notabil că Yardeni Research a admis pentru decembrie 2026 o valoare inferioară celei de la sfârşitul anului 2025 pentru S&P 500, fapt care, teoretic, indică o anumită probabilitate (semnificativ mai redusă faţă de scenariul de bază de 7.700 puncte la sfârşitul lui 2026) a unei ajustări a cotaţiilor acţiunilor, drept măsură a materializării unor riscuri”, a punctat Mihai Căruntu.

Potrivit vicepreşedintelui AAFBR, unul dintre cele mai importante riscuri care îi preocupă pe investitori se referă la faptul că investiţiile masive în infrastructură fizică (centre de date) ale companiilor din "Magnificent-7” ar fi posibil să nu se reflecte în creşterile de profitabilitate vizate.

”Acest fapt ar putea antrena corecţii majore ale capitalizării acestor coloşi ai bursei americane. Efectul unei corecţii ale capitalizării acestor companii ar fi semnificativ negativ pentru portofoliile investitorilor (în special deţinătorii de ETF-uri care pivotează în mare măsură pe acţiunile americane), în condiţiile în care 30% din indicele S&P 500 este concentrat în aceste acţiuni de tehnologie”, ne-a transmis Mihai Căruntu.

Ca atare, în condiţiile unor pieţe ale acţiunilor aflate la maxime istorice şi ale unor acumulări de tensiune pe pieţe, date fiind evaluările ridicate, se cuvine atenţie sporită în selecţia acţiunilor în portofolii şi de către investitorii români, spune analistul, adăugând că, aceştia au în plus în "gestiune” riscurile specifice pe care măsurile de ajustare a deficitului bugetar le vor avea asupra profitabilităţii unei părţi din companiile locale.

De la începutul anului şi până ieri, indicele BET a înregistrat o creştere de circa 7%.