Piaţa autohtonă a serviciilor de proiectare arhitecturală - creştere de peste zece ori în ultimii 25 de ani

Piaţa serviciilor de proiectare arhitecturală din România a înregistrat o creştere de peste zece ori în ultimii 25 de ani, de la mai puţin de 30 de milioane de euro în 2001 la peste 300 de milioane de euro în 2026, potrivit estimărilor Filialei Teritoriale Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR Bucureşti). Aceştia au precizat că aproximativ jumătate din valoarea acestei pieţe este generată în Bucureşti.

Datele au fost prezentate în contextul aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea Ordinului Arhitecţilor din România, perioadă în care sectorul a traversat transformări semnificative, atât în privinţa dimensiunii economice, cât şi a structurii profesionale şi a complexităţii proiectelor.

• Numărul arhitecţilor din Bucureşti a crescut de aproape patru ori, în 25 de ani

Evoluţia profesiei este reflectată şi de creşterea numărului de membri ai organizaţiei. În 2001, filiala bucureşteană avea 1.290 de membri, dintre care 810 bărbaţi şi 480 de femei. În prezent, numărul acestora a ajuns la 4.788, structura fiind de asemenea modificată semnificativ: 2.601 de arhitecte şi 2.187 de arhitecţi.

În paralel, piaţa românească de profil s-a diversificat, ajungând să cuprindă între 3.500 şi 4.000 de birouri de arhitectură, de la studiouri independente de mici dimensiuni până la companii cu activitate consolidată şi portofolii extinse.

Creşterea sectorului se reflectă şi în rezultatele financiare ale firmelor. Dacă în urmă cu 25 de ani puţine birouri de arhitectură reuşeau să depăşească pragul de un milion de euro în cifra de afaceri anuală, în prezent companiile din fruntea pieţei înregistrează venituri cuprinse între 3 şi 6 milioane de euro. Cumulat, primele zece birouri de arhitectură generează anual între 20 şi 30 de milioane de euro.

Un alt indicator al activităţii profesionale îl reprezintă numărul dovezilor emise de OAR Bucureşti. De la introducerea acestui sistem, în octombrie 2005, volumul anual s-a menţinut în jurul pragului de 13.000 de documente. În 2006 au fost eliberate 12.986 de dovezi, comparativ cu 12.651 în 2025. În primele nouă luni şi la începutul lunii octombrie 2026, numărul acestora ajunsese deja la 9.156.

• Tarifele de proiectare au crescut, pe fondul complexităţii tot mai ridicate a proiectelor

Transformările din domeniu au fost însoţite de majorarea tarifelor practicate pentru serviciile de proiectare. Costul mediu a avansat de la un interval de 3-10 euro pe metru pătrat în 2001 la 15-45 de euro pe metru pătrat în prezent.

Această evoluţie este explicată inclusiv prin creşterea cerinţelor tehnice şi a nivelului de detaliere a documentaţiilor. În urmă cu 25 de ani, echipele implicate în realizarea unui proiect reuneau, în general, între una şi trei specialităţi. Astăzi, procesul de proiectare presupune colaborarea unui număr mult mai mare de experţi, inclusiv manageri BIM, auditori pentru standardele nZEB şi consultanţi specializaţi în trafic, însorire, amenajare peisagistică, acustică sau certificări internaţionale precum LEED şi BREEAM.

Totodată, respectarea cerinţelor nZEB privind performanţa energetică a clădirilor a devenit obligatorie, în timp ce administrarea evidenţelor profesionale a fost digitalizată integral prin intermediul Sistemului Informatic al Ordinului Arhitecţilor din România (SIOAR).

„Inteligenţa artificială, BIM-ul, decarbonizarea, schimbarea climatică, industrializarea construcţiilor nu sunt teme pentru conferinţele din 2030, ele ne influenţează azi profesia, indiferent că ne referim la mediul academic, la practica propriu-zisă, la reglementare sau administraţie”, a declarat dr. arh. Sergiu Petrea, preşedintele OAR Bucureşti.

La rândul său, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Ştefan Bâlici, consideră că dezvoltarea organizaţiei în ultimele două decenii şi jumătate presupune atât continuarea eforturilor de consolidare instituţională, cât şi o responsabilitate sporită faţă de societate.

„Aceşti 25 de ani înseamnă pentru generaţia noastră o dublă responsabilitate: faţă de arhitecţii cu viziune care au construit Ordinul, comunitatea profesională actuală, mecanismele, infrastructura şi standardele la care vrem să profesăm, dar mai ales faţă de potenţialul arhitecturii de a produce bine în societate, beneficiarul final al misiunii noastre într-o lume în schimbare accelerată”, a afirmat Ştefan Bâlici.

• Inteligenţa artificială şi schimbările climatice ar putea redefini profesia până în 2051

În perspectiva următorilor 25 de ani, OAR Bucureşti a iniţiat, în colaborare cu specialistul în anticiparea tendinţelor viitoare Bulent Duagi, un exerciţiu de analiză prospectivă, destinat identificării principalelor transformări care ar putea influenţa activitatea arhitecţilor până în 2051.

Demersul urmăreşte două categorii majore de incertitudini: evoluţia inteligenţei artificiale şi intensificarea riscurilor climatice şi seismice.

În ceea ce priveşte tehnologia, analiza ia în calcul atât posibilitatea ca instrumentele bazate pe inteligenţă artificială să contribuie la creşterea productivităţii arhitecţilor, fără a înlocui judecata şi responsabilitatea profesională a acestora, cât şi un scenariu în care sistemele AI ar ajunge să realizeze cea mai mare parte a activităţilor de proiectare şi verificare a conformităţii.

Cea de-a doua dimensiune priveşte impactul schimbărilor climatice şi al riscurilor naturale asupra mediului construit. Sunt analizate atât o evoluţie graduală, care ar permite adaptarea progresivă a sectorului, cât şi posibilitatea producerii unor evenimente severe suprapuse, precum episoade de căldură extremă, inundaţii şi un cutremur de mare magnitudine.

Combinarea acestor două variabile a condus la elaborarea a patru scenarii privind viitorul profesiei. Acestea sunt utilizate pentru evaluarea nevoilor de pregătire profesională, a mecanismelor de formare a tinerilor arhitecţi, a sustenabilităţii economice a birourilor şi a capacităţii instituţiilor de a răspunde schimbărilor.

„Nu se mai pune problema dacă profesia se va schimba, pentru că se schimbă deja. Problema este dacă vom fi autorii schimbării sau doar o vom constata”, a subliniat Sergiu Petrea.

• OAR Bucureşti pregăteşte o nouă strategie de dezvoltare a comunităţii profesionale

În primele 100 de zile de mandat ale noii conduceri, filiala Bucureşti a desfăşurat un proces de consultare a membrilor, care include interviuri şi elaborarea unei hărţi a nevoilor comunităţii profesionale.

Rezultatele preliminare indică trei priorităţi pentru perioada următoare, orientate către îmbunătăţirea condiţiilor de exercitare a profesiei, consolidarea rolului arhitecţilor în societate şi dezvoltarea colaborării instituţionale.

Prima direcţie vizează sustenabilitatea economică şi profesională a activităţii de arhitectură. Printre obiective se numără creşterea predictibilităţii procedurilor de autorizare, îmbunătăţirea relaţiei cu administraţia publică, consolidarea reprezentării intereselor profesionale şi facilitarea accesului tinerilor în domeniu, prin programe de stagiu şi mentorat.

O a doua prioritate priveşte redefinirea valorii adăugate a arhitectului într-un context în care inteligenţa artificială ar putea automatiza o parte tot mai importantă a activităţilor tehnice. În această perspectivă, organizaţia consideră necesară evidenţierea rolului judecăţii profesionale, al coordonării proiectelor şi al responsabilităţii asumate de arhitecţi, inclusiv printr-o implicare mai consistentă în dezbaterile privind politicile publice.

Cea de-a treia direcţie urmăreşte consolidarea încrederii şi a colaborării în interiorul organizaţiei, prin stimularea participării membrilor, asigurarea continuităţii proiectelor între mandatele de conducere şi dezvoltarea unei relaţii constructive cu structura naţională a OAR.

„Credem că OAR Bucureşti trebuie să treacă într-o altă etapă. De la Ordinul care administrează profesia, la Ordinul care încearcă să o construiască prin parteneriate solide şi dialog”, a explicat Sergiu Petrea.

Conducerea filialei îşi propune ca, până la încheierea actualului mandat, în 2030, organizaţia să devină un centru de sprijin profesional şi de reprezentare mai puternic pentru arhitecţii din Capitală.

„Alături de echipa de conducere, ne propunem ca, la finalul mandatului, în 2030, OAR Bucureşti să fie o comunitate profesională puternică, în care arhitecţii găsesc sprijin, îndrumare pentru a creşte profesional şi o voce mai puternică în societate. Construim această comunitate pentru a mobiliza arhitecţii în jurul unui obiectiv comun: un mediu construit mai bun”, a declarat Sergiu Petrea.