Pilonul II pierde 26 de lei pe participant, în special de la titlurile peste cinci ani

Randamentul titlurilor de stat româneşti pe 10 ani a crescut cu 0,07 puncte, iar randamentele germane şi americane au scăzut. Ministerul Finanţelor a vândut obligaţiuni de 1,2 miliarde de lei şi a respins ofertele cu randament peste 6,68% la seria 2030. Joi urmează trei licitaţii.

Fondurile Pilonului II au pierdut luni, 26 octombrie, circa 219 milioane de lei la titlurile de stat în lei, adică în medie 26 de lei pe participant, pentru că randamentele titlurilor de stat româneşti cu scadenţa de peste cinci ani au crescut, arată calculul BURSA făcut pe fixingul Băncii Naţionale a României (BNR). Fiecare participant are altă sumă în cont, deci altă pierdere. Pierderea reprezintă o scădere a preţului titlurilor din portofoliile fondurilor, nu bani scoşi din conturi, şi nu este randamentul total al fondurilor. Preţul unui titlu de stat scade când cumpărătorii cer un randament mai mare, după mecanismul explicat în articolul BURSA ”De ce câştigă fondurile din Pilonul II când scad dobânzile la titlurile de stat".

Cotaţia de cumpărare pe 10 ani a urcat de la 7,12% vineri, 23 octombrie, la 7,19% luni, potrivit fixingului BNR de la ora 12:00. Cotaţia pe 5 ani a crescut de la 6,89% la 6,90%, iar cotaţia pe 6 luni de la 6,52% la 6,54%. Cotaţiile pe 12 luni (6,57%) şi pe 3 ani (6,74%) au rămas neschimbate, arată fixingul BNR.

Titlurile cu scadenţa de peste cinci ani au adus aproape toată pierderea: din cele circa 176 de milioane de lei pierdute de cele şase fonduri care îşi publică listele de titluri, circa 171 de milioane de lei vin din aceste titluri, după calculul BURSA.

• Cât a pierdut fiecare fond

NN a pierdut circa 80,2 milioane de lei, AZT Viitorul Tău circa 43,5 milioane de lei (estimare), Metropolitan Life 31,6 milioane de lei, BCR 18,1 milioane de lei, Aripi 17,9 milioane de lei, Vital 17,7 milioane de lei, iar Pensia Noastră 10,2 milioane de lei, potrivit calculului BURSA. Totalul de 219 milioane de lei cuprinde şi pierderea estimată pentru AZT Viitorul Tău, care nu îşi publică lista de titluri; suma de 176 de milioane de lei priveşte numai cele şase fonduri cu liste publicate.

Fondurile Pilonului II rămân pe câştig în octombrie: aproximativ 3,16 miliarde de lei la titlurile de stat în lei, adică în medie aproximativ 370 de lei pe participant, socotit de la fixingul BNR din 30 septembrie, ultima zi lucrătoare a lunii precedente. Cotaţia de cumpărare pe 10 ani a coborât în acest interval de la 7,65% la 7,19%, arată fixingul BNR. Calculul BURSA dă, pentru luna în curs, aproximativ 1,10 miliarde de lei la NN, 627 de milioane de lei la AZT Viitorul Tău (estimare), 495 de milioane de lei la Metropolitan Life, 284 de milioane de lei la Aripi, 273 de milioane de lei la Vital, 225 de milioane de lei la BCR şi 157 de milioane de lei la Pensia Noastră.

Calculul BURSA cuprinde 129,7 miliarde de lei în titluri de stat în lei, după listele publicate de fonduri la 30 iunie 2026 (NN, BCR, Aripi, Pensia Noastră) şi la 31 mai 2026 (Metropolitan Life, Vital), cu AZT Viitorul Tău estimat după raportarea semestrială, şi nu cuprinde cuponul încasat, titlurile cumpărate sau vândute după datele listelor, titlurile în euro şi în dolari şi acţiunile.

• Ministerul Finanţelor a refuzat randamente peste 6,68%

Ministerul Finanţelor a vândut luni obligaţiuni cu scadenţa la 29 iulie 2030 (ROYNCLHRHVV6) în valoare de 609 milioane de lei, la un randament de 6,68%, potrivit comunicatului oficial al BNR şi al Ministerului Finanţelor primit de BURSA. Ministerul Finanţelor oferise 700 de milioane de lei, iar dealerii primari au trimis oferte competitive de 930 de milioane de lei. Comunicatul BNR şi al Ministerului Finanţelor arată că Ministerul Finanţelor a respins toate ofertele cu un preţ mai mic de 100,5068, adică toate ofertele cu un randament mai mare de 6,68%. Randamentul de 6,68% stă cu 0,12 puncte sub cotaţia de cumpărare a fixingului BNR din aceeaşi zi, interpolată pentru scadenţa din iulie 2030 (6,80%), şi peste cotaţia de vânzare interpolată (6,60%), după calculul BURSA.

La obligaţiunile cu scadenţa la 25 aprilie 2035 (RODFIUK7ZV55), Ministerul Finanţelor a vândut 596 de milioane de lei, peste suma de 500 de milioane de lei oferită, la un randament mediu de 7,10%, conform comunicatului BNR şi al Ministerului Finanţelor. Cererea a însumat 716 milioane de lei, din care 300 de milioane de lei au venit de la dealeri în contul clienţilor, iar Ministerul Finanţelor a acceptat integral ofertele clienţilor. Randamentul mediu de 7,10% este egal cu cotaţia de cumpărare a fixingului BNR interpolată pentru scadenţa din aprilie 2035 (7,10%), după calculul BURSA.

Fondurile Pilonului II deţin ambele serii. Cele şase fonduri care îşi publică listele aveau 7,54 miliarde de lei în seria cu scadenţa în aprilie 2035 şi 2,81 miliarde de lei în seria cu scadenţa în iulie 2030, la datele listelor. Creşterea randamentului pe 10 ani a redus luni valoarea seriei cu scadenţa în aprilie 2035 din portofoliile celor şase fonduri cu circa 24 de milioane de lei, arată calculul BURSA.

Ministerul Finanţelor mai oferă, în sesiunea suplimentară de oferte necompetitive, 89,4 milioane de lei din seria cu scadenţa în aprilie 2035 şi 91,4 milioane de lei din seria cu scadenţa în iulie 2030, potrivit comunicatelor BNR şi ale Ministerului Finanţelor.

• Randamentul pe 10 ani urcă în România şi scade în Germania

Randamentul titlurilor de stat germane pe 10 ani a fost luni de 3,35%, potrivit Trading Economics, faţă de 3,38% vineri, după datele publicate de BURSA. Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a scăzut luni cu 0,03 puncte, la 4,97%, conform Trading Economics. Moody's, agenţia americană de evaluare a riscului de credit, a menţinut vineri ratingul Franţei, iar randamentul titlurilor franceze pe 10 ani a coborât sub 5%, după datele Trading Economics.

Diferenţa dintre randamentul titlurilor româneşti pe 10 ani şi randamentul titlurilor germane pe 10 ani a crescut de la circa 3,74 puncte vineri la circa 3,84 puncte luni, după calculul BURSA pe fixingul BNR şi pe datele Trading Economics.

Judecata BURSA este următoarea: Diferenţa de randament faţă de Germania cuprinde mai multe componente: inflaţia mai mare aşteptată în România, riscul ca deficitul şi datoria statului român să crească şi lichiditatea mai mică a pieţei româneşti. Datele de luni arată că diferenţa de randament faţă de Germania a crescut cu circa 0,1 puncte, dar nu arată care dintre aceste componente a crescut. Creşterea s-a concentrat la scadenţa de zece ani, unde cotaţia a urcat cu 0,07 puncte; pe 5 ani şi pe 6 luni, cotaţiile au urcat cu 0,01 şi cu 0,02 puncte, iar pe 12 luni şi pe 3 ani nu s-au schimbat. În ultimele 12 luni, cotaţia pe 10 ani s-a schimbat, în creştere sau în scădere, cu cel mult 0,02 puncte în 58% din zilele de fixing şi cu 0,07 puncte sau mai mult în 17% din zile, după calculul BURSA pe istoricul BNR.

La seria cu scadenţa în aprilie 2035, Ministerul Finanţelor a acceptat randamentul mediu de 7,10%, egal cu cotaţia de cumpărare a dealerilor. La seria cu scadenţa în iulie 2030, Ministerul Finanţelor a respins toate ofertele cu randament peste 6,68%.

Pe plan intern, presa a publicat luni că Guvernul condus de Luca Niculescu pregăteşte în această săptămână prima rectificare bugetară din acest an, pentru cheltuieli urgente în sănătate şi pentru Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.

Creşterea diferenţei de randament faţă de Germania este măsurată de vineri până luni. Pe ansamblul lunii octombrie, cotaţia de cumpărare pe 10 ani a scăzut de la 7,65% la 7,19%, arată fixingul BNR. Întrebarea pentru participanţii la Pilonul II este dacă diferenţa de randament faţă de Germania pe termen lung continuă să crească. Aproape două treimi din titlurile de stat în lei ale celor şase fonduri care îşi publică listele au scadenţa peste cinci ani, după calculul BURSA, iar la aceste titluri o creştere a randamentului produce cea mai mare pierdere. Randamentele mai mari au şi un efect favorabil pentru participanţi: fondurile pot investi contribuţiile noi şi cupoanele încasate la randamente mai mari.

• Ce urmează

Ministerul Finanţelor a transmis luni, după fixingul BNR, că bugetul general consolidat a avut în primele nouă luni un deficit de 78,3 miliarde de lei (3,81% din PIB), faţă de 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB) în aceeaşi perioadă din 2025, iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde de lei, la 50,63 miliarde de lei. Fixingul BNR de marţi, 27 octombrie, este primul fixing publicat după comunicatul Ministerului Finanţelor.

Ministerul Finanţelor are programate joi, 29 octombrie, trei licitaţii: certificate de trezorerie de 500 de milioane de lei cu scadenţa la 24 mai 2027 şi două licitaţii de obligaţiuni, de 500 de milioane de lei şi de 300 de milioane de lei, potrivit Agerpres. Banca Centrală Europeană (BCE), banca centrală a zonei euro, are şedinţa de politică monetară pe 28 şi 29 octombrie, potrivit calendarului BCE.