Ploaie de proiecte legislative pentru despăgubirea clienţilor bancari, în scandalul ROBOR

Decizia prin care Consiliul Concurenţei a sancţionat zece bănci implicate în coordonarea comportamentului privind stabilirea indicelui ROBOR a declanşat o reacţie politică rapidă şi fără precedent. În următoarele zile după anunţarea sancţiunilor, care se ridică la un cuantum total de 710 milioane euro, parlamentari şi reprezentanţi ai României la nivel european au trecut de la declaraţii la acţiuni concrete, lansând proiecte legislative pentru despăgubirea cetăţenilor afectaţi şi solicitând implicarea instituţiilor europene pentru recuperarea prejudiciilor produse în urma manipulării indicelui de referinţă care a influenţat costul creditelor.

Mesajul transmis de clasa politică este unul clar: amenzile încasate de stat nu sunt suficiente dacă milioanele de români, companiile şi autorităţile locale care au suportat costuri suplimentare nu îşi recuperează efectiv banii. Astfel, ei au adus în centrul dezbaterii ideea că sancţionarea celor zece bănci nu este de ajuns, ci este nevoie de despăgubirea celor care au suportat consecinţele directe ale unei practici pe care autoritatea de concurenţă a considerat-o suficient de gravă încât să aplice unele dintre cele mai mari sancţiuni din istoria sistemului bancar românesc. Dezbaterea are loc chiar dacă majoritatea băncilor sancţionate au contestat în instanţă decizia Consiliului Concurenţei, iar procesele respective se pot întinde pe câţiva ani.

Primul care a reacţionat a fost deputatul Alexandru Dimitriu (USR) care a cuantificat impactul economic al presupusei manipulări a ROBOR, prezentând o estimare care ridică prejudiciul total la aproximativ 6,32 miliarde lei. Potrivit acestuia, „decizia Consiliului Concurenţei, prin care sunt aplicate amenzi record băncilor pentru înţelegerile privind ROBOR, arată că nu vorbim despre o simplă abatere tehnică. Vorbim despre bani reali, plătiţi de oameni reali”.

Dimitriu susţine că aproximativ 3,26 miliarde lei au fost suportate de persoanele fizice prin rate mai mari la credite, alte 2,76 miliarde lei de companii prin costuri de finanţare crescute, iar aproape 300 milioane lei de autorităţile locale. Dincolo de cifre, deputatul USR vorbeşte despre efecte concrete asupra vieţii românilor: „Pentru familiile din România, aceşti bani au însemnat oportunităţi ratate: concedii la care s-a renunţat, economii care nu au mai fost puse deoparte pentru copii, renovări amânate, investiţii în educaţie care nu au mai fost făcute şi, în multe cazuri, o scădere a nivelului de trai”.

În opinia sa, sancţiunile aplicate de Consiliul Concurenţei reprezintă doar primul pas. „Amenzile aplicate de Consiliul Concurenţei sunt necesare. Dar ele nu repară prejudiciul suferit de cei care au plătit nota de plată”, afirmă parlamentarul Alexandru Dimitriu, motiv pentru care a depus proiectul de lege L339/2026. Iniţiativa urmăreşte simplificarea şi accelerarea recuperării prejudiciilor rezultate din încălcările dreptului concurenţei, inclusiv prin facilitarea proceselor colective pentru persoanele fizice şi prin crearea unui mecanism centralizat de recuperare a daunelor pentru autorităţile locale. „Dacă o autoritate a statului constată şi sancţionează o practică anticoncurenţială, cei prejudiciaţi nu trebuie să fie obligaţi să suporte ani de procese costisitoare pentru a-şi recupera banii. Accesul la despăgubiri trebuie să fie efectiv, nu doar teoretic”, susţine Alexandru Dimitriu.

În paralel, senatorul Daniel Zamfir (PSD) a anunţat propriul proiect legislativ destinat compensării rapide a consumatorilor afectaţi. Acesta propune un mecanism de mediere prin care băncile să fie obligate să recalculeze contractele şi să restituie integral prejudiciile constatate de autorităţile statului. „Am propus corectarea manipulării ROBOR-ului printr-un mecanism de mediere simplu şi eficient. Practic, în situaţia în care o autoritate a statului, Consiliul Concurenţei sau ANPC, constată că a fost prejudiciat consumatorul de credite, băncile au obligaţia să corecteze erorile constatate, să recalculeze obligaţiile contractuale şi să restituie integral prejudiciul dovedit în urma anchetei”, a declarat senatorul Daniel Zamfir, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Palatul Parlamentului.

Reprezentantul PSD susţine că avertismentele privind mecanismul ROBOR existau încă din 2019, când a condus comisia parlamentară de anchetă pe această temă. „Am probat de atunci că există elemente clare că ROBOR-ul este manipulat. Repet, s-a trecut la IRCC. Acum, când Consiliul Concurenţei consfinţeşte că acest indice a fost manipulat şi oamenii au fost prejudiciaţi, vin cu acest proiect de lege care face dreptate oamenilor şi obligă băncile să ramburseze oamenilor sumele cu care au fost prejudiciaţi”, afirmă Daniel Zamfir, care adaugă: „E limpede: oamenii au fost înşelaţi şi trebuie să fie despăgubiţi”.

Senatorul PSD avertizează instituţiile de credit că refuzul unei soluţii amiabile ar putea genera costuri mult mai mari: „Dacă băncile doresc să ajungă în instanţă, îi avertizez public că acest lucru ar însemna plata unui cuantum mult mai mare al despăgubirilor. Cred că este şi în interesul băncilor să corecteze cât mai repede acest mecanism”.

Domnul Zamfir insistă că sancţiunea aplicată de Consiliul Concurenţei şi obligaţia de despăgubire sunt două lucruri diferite: „ROBOR-ul fiind manipulat, înseamnă că oamenii au plătit nişte dobânzi mai mari decât cele legale. Ca atare, banii pe care i-au luat în plus de la consumatori trebuie să îi ramburseze 100%”.

Ecourile scandalului au ajuns rapid şi la Bruxelles. Vicepreşedintele Parlamentului European, Nicu Ştefănuţă, independent, dar afiliat grupului politic al Verzilor, a cerut implicarea Comisiei Europene şi crearea unui mecanism prin care românii afectaţi să poată primi compensaţii fără să fie obligaţi să deschidă procese individuale împotriva băncilor. „Nu există niciun dubiu în privinţa bazei legale, oamenii trebuie despăgubiţi”, a declarat europarlamentarul, invocând Directiva europeană 104/2014 privind acţiunile în despăgubire pentru încălcarea normelor de concurenţă.

Nicu Ştefănuţă consideră că despăgubirea trebuie să fie rapidă şi accesibilă. „Oamenii trebuie să aibă această posibilitate de a fi despăgubiţi uşor, rapid şi imediat, pentru că altfel comitem o nedreptate”, afirmă acesta.

Vicepreşedintele Parlamentului European a indicat şi un posibil model de compensare inspirat din Marea Britanie, unde consumatorii afectaţi de practici similare au fost despăgubiţi prin mecanisme administrative, fără procese costisitoare: „Putem să găsim un model românesc prin care statul să zică aceasta a fost paguba generală, împărţim la numărul de oameni în funcţie de tipul de contract şi de suma împrumutată, iar această pagubă trebuie plătită individual fiecărui om”.

Domnia sa a precizat că asupra acestei situaţii trebuie să se pronunţe şi Comisia Europeană, „pentru că pieţele financiare sunt pieţe europene”. Din cele de mai sus, reţinem că pentru politicieni miza reală a următoarei perioade devine recuperarea banilor de către cei care au plătit rate mai mari, au suportat costuri suplimentare de finanţare sau au văzut resurse publice redirecţionate către plata unor dobânzi majorate.