Politico: Antonio Costa propune noi taxe europene pentru finanţarea bugetului UE

Turneul dedicat bugetului comunitar condus de Antonio Costa, preşedintele Consiliului European, ajunge în marile capitale europene, cu vizite programate la Berlin, Varşovia şi Madrid, pe fondul eforturilor statelor membre pentru identificarea unui acord privind noi surse de venituri destinate bugetului pe termen lung, relatează publicaţia Politico.

Introducerea unor noi taxe la nivelul blocului comunitar reprezintă o condiţie esenţială pentru stabilirea unui acord bugetar până la sfârşitul anului curent, înainte ca alegerile naţionale programate în Franţa, Spania, Italia şi Polonia în anul 2027 să afecteze negocierile, notează sursa citată.

Antonio Costa parcurge capitalele europene pentru a evalua cerinţele fiecărui stat şi va discuta tema taxelor miercuri cu Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, şi cu Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, urmând întrevederi joi la Madrid cu Pedro Sanchez, premierul Spaniei, şi la Lisabona cu Luís Montenegro, premierul Portugaliei, iar programul se va încheia duminică în Finlanda alături de Petteri Orpo, şeful executivului de la Helsinki, transmite publicaţia.

„Ambiţia nu poate fi realizată fără instrumentele financiare adecvate. Un buget nu înseamnă doar cifre, ci este alegerea politică supremă, o alegere privind viitorul nostru”, a declarat Antonio Costa, preşedintele Consiliului European, menţionează sursa citată.

Tema resurselor proprii a dominat reuniunea ministerială desfăşurată săptămâna trecută la Dublin, unde au debutat negocierile concrete privind propunerea Comisiei Europene pentru un Cadru Financiar Multianual de 2.000 de miliarde de euro aferent perioadei 2028-2034, informează agenţia de presă. Statele contributoare nete resping majorarea cotizaţiilor naţionale, în timp ce guvernele susţin cheltuieli mai mari pentru apărare, securitate şi competitivitate, situaţie în care veniturile proprii la nivel european reprezintă varianta principală pentru extinderea bugetului fără presiune directă pe trezoreriile naţionale, transmite publicaţia.

„Nu putem face mai mult cu mai puţin”, a declarat Fernando Sampedro, secretar de stat pentru afaceri europene în Spania, arată sursa citată.

Concluzia principală desprinsă de Antonio Costa din vizitele de până acum este legată de urgenţa calendarului, liderii europeni împărtăşind pe scară largă necesitatea unui acord până la sfârşitul anului, afirmă un oficial european implicat în pregătiri, precizează publicaţia. Poziţiile statelor cu economii majore rămân rigide, Germania cerând un buget redus şi contribuţii naţionale mai mici, în timp ce Polonia şi Spania protejează alocările pentru regiuni, agricultură şi pescuit, susţinând simultan investiţiile în apărare şi competitivitate, relatează Politico. Informaţiile colectate vizează gradul de opoziţie sau disponibilitatea fiecărui stat faţă de noile taxe comunitare propuse, în perspectiva reuniunii la nivel de lideri programată în octombrie la Bruxelles, menţionează sursa citată.

Preşedinţia irlandeză a Consiliului Uniunii Europene a constatat un consens al guvernelor pentru taxele la importurile de carbon şi deşeurile electronice, alături de o opoziţie fermă faţă de alte propuneri fiscale, informează publicaţia.

Irlanda a solicitat ambasadorilor europeni sugestii de modificare a propunerilor Comisiei şi cuantificarea veniturilor totale dorite din noile resurse proprii pentru stabilirea unui plafon de negociere, notează sursa citată. Berlinul reprezintă cea mai sensibilă oprire pentru liderul Consiliului European, cancelarul Merz confruntându-se cu presiuni politice majore după victoria formaţiunii extremiste AfD în Saxonia-Anhalt, partid ce reclamă tăieri masive din fondurile europene, transmite Politico.

Germania, principalul contributor net responsabil pentru un sfert din bugetul pe termen lung, traversează dificultăţi economice pe fondul tarifelor impuse de China şi Statele Unite ale Americii, menţionează sursa citată.

„Bugetul nostru naţional este în prezent sub o presiune reală”, a afirmat Gunther Krichbaum, ministrul german pentru afaceri europene, adăugând că propunerea de 2.000 de miliarde de euro reprezintă o fantezie, relatează publicaţia.

Oficialul german a susţinut totuşi obiectivul unui compromis până la finalul anului curent pentru a permite aplicarea la termen a cadrului financiar la 1 ianuarie 2028, înainte de alegerile naţionale din mai multe state membre, arată sursa citată. Discuţiile din Dublin au evidenţiat discrepanţele dintre Berlin şi Madrid, Spania respingând reducerile din politica de coeziune, agricultură şi pescuit, conform declaraţiilor oficialilor spanioli, precizează publicaţia.

„Trebuie să păstrăm ambiţia privind coeziunea, politica agricolă, precum şi pescuitul, dar cu siguranţă şi pe zona de competitivitate. Ne opunem unor noi tăieri”, a subliniat Fernando Sampedro, secretar de stat pentru afaceri europene în Spania, notează sursa citată.

Poziţia Spaniei sugerează posibilitatea unui compromis bazat pe resurse proprii, împrumuturi comune şi rambursarea treptată a mecanismului NextGenerationEU în valoare de 575 de miliarde de euro, informează publicaţia.

Polonia susţine aceeaşi direcţie prin argumentul că fondurile de coeziune şi dezvoltare agricolă alimentează direct competitivitatea europeană, afirmă surse guvernamentale de la Varşovia, transmite Politico. Piotr Serafin, comisarul european pentru buget, a avertizat că priorităţile legate de competitivitate şi securitate vor fi direct afectate dacă guvernele vor concentra reducerile financiare pe sectoarele unde Comisia a solicitat majorări, precizează publicaţia.

„Dacă tăierile mari se concentrează pe acele zone pe care le numim competitivitate şi securitate, acestea ar fi dăunătoare nu doar pentru Uniunea Europeană, ci şi pentru cei care le cer”, a afirmat Piotr Serafin, comisarul european pentru buget, notează publicaţia Politico.