PSD condiţionează votul pentru viitorul Guvern

Înaintea consultărilor de astăzi de la Palatul Cotroceni, PSD a anunţat ieri, de la Sinaia, prin vocea preşedintelui Sorin Grindeanu, disponibilitatea de a reveni la guvernare. Mai mult, social-democraţii au pus pe masa partidelor parlamentare şi un „decalog” al priorităţilor naţionale, care ar urma să fie incluse în programul de guvernare pentru viitorul Executiv ce va conduce ţara în următorii doi ani.

Liderii social-democraţi, reuniţi ieri în şedinţa Consiliului Politic Naţional, au adoptat respectivul acord privind cele zece priorităţi naţionale, după care Sorin Grindeanu a declarat în faţa presei că PSD propune două varinate de guvern: unul construit în jurul PSD şi altul minoritar, dar pe care e gata să îl susţină numai în baza unui program clar.

PSD propune ca viitorul Guvern să primească un mandat de 24 de luni şi să fie evaluat în funcţie de realizarea celor zece priorităţi, nu de formula politică din care este alcătuit. Mai mult, social-democraţii cer ca programul să fie stabilit înainte de negocierea funcţiilor şi portofoliilor ministeriale. Fiecare prioritate trebuie să aibă finanţare identificată, termen de realizare, responsabil şi indicator public, iar premierul şi miniştrii trebuie să accepte evaluarea publică a rezultatelor.

Cele zece priorităţi sunt refacerea sistemului energetic şi valorificarea resurselor, securitatea naţională şi dezvoltarea industriei de apărare, reindustrializarea şi finanţarea capitalului productiv, creşterea colectării şi combaterea fraudei, reforma statului şi a serviciilor publice, munca, veniturile şi demografia, educaţia, sănătatea şi cercetarea, agricultura şi dezvoltarea rurală, infrastructura şi investiţiile strategice şi consolidarea poziţiei europene şi euroatlantice a României.

În domeniul energiei, social-democraţii solicită un audit public al proiectelor energetice şi un calendar naţional pentru introducerea unor noi capacităţi de producţie, modernizarea reţelelor, dezvoltarea stocării şi a interconectărilor. PSD propune şi un program pentru producerea în România a echipamentelor şi serviciilor energetice, precum şi un inventar actualizat al resurselor minerale şi materiilor prime critice.

În domeniul apărării, PSD propune dezvoltarea unei industrii naţionale pentru muniţii, pulberi, vehicule, comunicaţii, software şi tehnologii cu dublă utilizare, dar şi un program naţional pentru drone şi sisteme de interceptare, cu producerea în România a platformelor, componentelor critice şi software-ului de comandă. Achiziţiile militare ar trebui să includă, acolo unde este posibil, transfer tehnologic şi participarea industriei româneşti.

Reindustrializarea reprezintă o altă componentă majoră a planului social-democrat care identifică energia, apărarea, procesarea agroalimentară, materialele, tehnologia, industria farmaceutică, infrastructura digitală şi economia circulară drept domenii în jurul cărora ar putea fi reconstruit nucleul productiv al economiei. Banca de Investiţii şi Dezvoltare ar urma să devină principalul instrument public pentru finanţarea dezvoltării, iar IMM-urile şi companiile cu potenţial de export ar beneficia de instrumente stabile de garantare şi capitalizare.

În domeniul fiscal, social-democraţii susţin că înaintea introducerii unor noi sarcini pentru contribuabili trebuie atacate frauda, evaziunea şi risipa. PSD propune integrarea datelor fiscale, vamale, comerciale şi patrimoniale într-un sistem unic de analiză de risc şi concentrarea controalelor asupra fraudelor mari şi reţelelor organizate. Documentul introduce şi o regulă bugetară: cheltuielile permanente trebuie finanţate din venituri recurente, iar împrumuturile trebuie folosite pentru investiţii cu efect economic sau social verificabil.

Reforma statului ar urma să includă un audit al administraţiei centrale, agenţiilor şi companiilor de stat, un portal public unic, un cont digital unic şi un dosar electronic unic pentru relaţia cetăţenilor şi firmelor cu instituţiile. Social-democraţii mai cer eliminarea adeverinţelor şi documentelor redundante pe care statul le solicită în prezent deşi informaţiile există deja în bazele sale de date.

În plan social, PSD propune un mecanism transparent prin care salariul minim să fie corelat cu productivitatea, salariul median şi costul vieţii, extinderea negocierii colective şi un „pachet pentru familie” care să cuprindă creşe, grădiniţe, locuire accesibilă, flexibilitate la muncă şi sprijin pentru îngrijire.

Agricultura intră, la rândul său, în decalog printr-un program pentru irigaţii, retenţia apei şi refacerea solului, dezvoltarea capacităţilor de depozitare şi procesare şi sprijinirea cooperativelor şi asocierilor voluntare.

Un element important al acordului este mecanismul de control al viitorului Executiv. PSD propune crearea unui „tablou public de rezultate”, actualizat lunar de Guvern, prin care să poată fi urmărite capacităţile energetice instalate, proiectele finalizate, veniturile colectate, locurile de muncă, accesul la servicii şi celelalte rezultate asumate.

Acordul conţine şi clauze de rupere. Încălcarea orientării constituţionale, europene şi euroatlantice, modificarea unilaterală a uneia dintre cele zece priorităţi, nerespectarea repetată a bugetului, protejarea politică a corupţiei, refuzul publicării indicatorilor sau înţelegerile secrete privind funcţii, contracte şi alocări bugetare pot determina ieşirea din acord a oricăruia dintre partidele parlamentare semnatare.