Raport Banca Transilvania: Inflaţie de două cifre şi creştere economică aproape stagnantă în 2026

Banca Transilvania îşi revizuieşte radical în jos prognoza de creştere economică a României pentru anul 2026, de la estimări anterioare la doar 0,2%, potrivit celui mai recent raport „BT Research Outlook” publicat de bancă.

Conform documentului intitulat „BT Research Outlook - Mai 2026”, economia României a încheiat anul 2025 cu o creştere reală a PIB-ului de 0,7%, uşor sub aşteptări, iar datele preliminare pentru primul trimestru din 2026 indică o contracţie trimestrială de 0,2%. Raportul sursă arată că noul context geopolitic, marcat de conflictul din Orientul Mijlociu şi de şocul energetic asociat, a înrăutăţit semnificativ balanţa riscurilor.

• Creştere economică aproape de zero şi investiţii sub presiune

Analiza sursă semnată de economistul-şef al BT, Ioan Nistor, că principala ancoră de susţinere a economiei rămâne investiţia - în special în infrastructură, energie şi proiecte finanţate din fonduri europene - însă aceasta „este posibil să fie compensată în mare măsură de consumul slab, de consolidarea fiscală şi de un mediu extern substanţial mai advers”. Potrivit raportului, consumul privat va intra pe teritoriu negativ în 2026, din cauza îngheţării salariilor şi pensiilor publice, a creşterii taxelor şi a inflaţiei persistente.

Un aspect esenţial subliniat de documentul sursă este că PIB-ul României a scăzut cu 1,5% în termeni ajustat sezonier în T1 2026 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o deteriorare importantă a intrării în noul an.

• Inflaţia accelerează din nou, BNR nu va reduce dobânda în 2026

Conform raportului Băncii Transilvania, inflaţia a revenit pe un trend ascendent, ajungând la 9,9% în martie şi 10,7% în aprilie 2026, ca urmare a scumpirii combustibililor şi a serviciilor. Raportul sursă evidenţiază că şocul energetic extern, combinat cu deprecierea recentă a leului (de la 5,09 la 5,20-5,22 lei/euro), va întârzia procesul de dezinfiere. „Revizuim prognoza de inflaţie la sfârşitul anului 2026 la 6,4%”, scrie în document.

Pe această bază, potrivit analizei BT, Banca Naţională a României nu va reduce rata dobânzii de politică monetară în 2026, menţinând-o la 6,5%. „Chiar dacă activitatea economică rămâne slabă, persistenţa inflaţiei ar trebui să domine reacţia de politică monetară”, arată raportul sursă.

• Deprecierea leului şi riscul politic, factori majori de îngrijorare

Un alt semnal de alarmă tras de bancă ţine de cursul de schimb. Conform raportului, după o primă parte stabilă a anului, pe 30 aprilie 2026 leul s-a depreciat brusc spre 5,20 lei/euro, pe fondul instabilităţii politice declanşate de căderea guvernului în urma unei moţiuni de cenzură. „Această depreciere aminteşte de episodul din mai 2025, când leul a trecut pentru prima dată de pragul psihologic de 5 lei/euro”, scrie în document.

Banca Transilvania estimează un curs de 5,27 lei/euro la sfârşitul anului 2026, dar riscurile rămân orientate către o depreciere suplimentară, în funcţie de evoluţia negocierilor politice.

• Deficit bugetar şi datorie publică - ajustare lentă

Potrivit documentului citat, deficitul bugetar pe anul 2025 s-a redus la 7,65% din PIB, iar estimarea pentru 2026 este de 6,00% din PIB. Cu toate acestea, subliniază raportul, România rămâne cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, iar datoria publică va urca la 61,8% din PIB până la finele anului.

„România încă se poate finanţa, dar investitorii cer acum o primă de risc vizibilă pentru riscul de execuţie fiscală şi instabilitatea politică”, arată analiza BT.

• Concluzia raportului: „o naraţiune a rezilienţei, nu a recesiunii”

În încheiere, Ioan Nistor scrie în raport că „economia României nu şi-a pierdut motoarele; a pierdut vizibilitatea”. Conform acestuia, anul 2026 nu va fi unul confortabil, dar nici nu intră în recesiune, cu condiţia ca autorităţile să menţină disciplina fiscală, să absoarbă fondurile europene şi să limiteze volatilitatea politică, notează raportul sursă.

„Credibilitatea fiscală nu este un exerciţiu contabil; este fundaţia pe care depind accesul la pieţe, stabilitatea cursului, încrederea investitorilor şi absorbţia de fonduri europene”, se arată în documentul citat.

Raportul sursă recomandă prudenţă şi avertizează că marja de eroare s-a redus semnificativ în ultimele luni.