Visul investitorilor din Coreea de Sud s-a transformat într-un coşmar

Coreea de Sud a fost vedeta burselor internaţionale la începutul acestui an. Finalul primului semestru oferă o imagine radical diferită, care ar trebui să funcţioneze, din nou, ca avertisment în ceea ce priveşte pericolele levierului financiar.

Indicele KOSPI a urcat cu peste 100% într-un an, iar micii investitori, excluşi din piaţa imobiliară scumpă din Seul, s-au îndreptat în masă către bursă, considerând-o singura şansă de a acumula avere.

Creşterea explozivă până la maximul istoric atins în 22 iunie 2026 a fost urmată de o cădere la fel de rapidă (vezi graficul 1).

Suspendările tot mai dese ale şedinţelor de tranzacţionare nu au ajutat, iar şedinţa de tranzacţionare din 30 iulie 2026 s-a încheiat la o cotaţie de 5593,6 puncte, cu aproape 40% sub maximul istoric.

Perspectivele oferită de inteligenţa artificială au propulsat acţiunile celor doi giganţi locali, Samsung Electronics şi SK Hynix, la noi maxime istorice.

În acest context, autorităţile de reglementare au aprobat, în mai 2026, lansarea a 16 fonduri tranzacţionate la bursă (ETF) cu efect de levier pe acţiuni individuale, care ofereau de două ori randamentul zilnic pentru titlurile Samsung şi SK Hynix. Produsele au fost primite cu entuziasm de investitorii retail. În prima zi de tranzacţionare, rulajul a depăşit 10.000 de miliarde de woni (aproape 7 miliarde de dolari), adică o treime din totalul tranzacţiilor cu instrumente ETF.

Efectul de levier se obţine nu prin împrumutarea fondurilor, ci prin utilizarea instrumentelor derivate cum sunt opţiunile, contractele futures sau instrumentele swap.

Investitorii au ignorat însă un detaliu esenţial: aceste fonduri sunt proiectate să ofere un randament dublu în fiecare zi de tranzacţionare, nu pe termen lung. Din cauza recalibrării zilnice a expunerii, într-o piaţă volatilă, pierderile se amplifică exponenţial, iar un declin de 10% al acţiunii de bază poate să conducă la o scădere mai mare de 20% a titlului ETF, pe baza unui efect de "capitalizare negativă".

Un exemplu în acest sens este oferit de Tiger SK Hynix Single Stock Leverage ETF administrat de Mirae Asset Global Investments. Acţiunile fondului au început să fie tranzacţionate la Seul în 27 mai 2026, au atins un maxim de 37.420 woni în 22 iunie 2026 şi au încheiat tranzacţionarea din 30 iulie 2026 la 5.910 woni, după o cădere de peste 84% (vezi graficul 2).

Corecţia iniţială a acţiunilor din sectorul semiconductorilor s-a transformat într-o criză de lichiditate declanşată de efectul de levier, iar consecinţele sociale sunt devastatoare.

Un investitor în acest ETF a întrebat pe reţelele sociale "cum poate să iasă din acest iad", după cum scrie Financial Times, iar altul a declarat că "viaţa mea este distrusă, nu cred că există cale de ieşire".

Prăbuşirea indicelui KOSPI nu a fost determinată doar de îngrijorările legate de încetinirea investiţiilor în IA sau de concurenţa chineză. Aici este vorba despre despre efectul cumulat a cel puţin trei factori pentru reducerea gradului de leverage.

La nivelul ETF-urilor cu efect de levier, administratorii au fost nevoiţi să vândă pe măsura scăderii acţiunilor, astfel încât să fie menţinută ţinta de levier, iar astfel s-a amplificat declinul.

În acelaşi timp, investitorii retail au primit apeluri în marjă. Se estimează că peste 1,2 milioane de conturi de retail au primit apeluri în marjă la mijlocul lunii iulie. Circa 360.000 de conturi au fost lichidate complet de către brokeri, deoarece investitorii nu au putut acoperi garanţiile. Împrumuturile în marjă pe KOSPI au atins un record de 38.630 de miliarde de woni în iunie, iar scăderea preţurilor a declanşat o cascadă de vânzări forţate.

Pe de altă parte, expunerile substanţiale ale fondurilor de hedging faţă de Bursa de la Seul au fost reduse puternic, conform unor date de la JP Morgan preluate de Bloomberg.

Cele trei forţe au transformat corecţia pieţei într-un cerc vicios al unei crize de lichiditate, în care scăderea preţurilor a generat noi vânzări.

Impactul social al acestei crize financiare reprezintă, poate, cel mai îngrijorător aspect. Spre deosebire de crizele anterioare, victimele principale sunt tinerii. Conform datelor oficiale, circa 62% dintre conturile lichidate aparţineau persoanelor sub 35 de ani. Mulţi dintre ei şi-au investit economiile destinate nunţii, avansului pentru o locuinţă sau chiar fonduri împrumutate, conform unor ştiri din cotidianul Korea Herald.

Pe reţelele sociale, imaginile cu conturi de brokeraj în roşu au devenit virale. Un utilizator a povestit cum un profit de 600 de milioane de woni (414.000 de dolari) s-a transformat într-o pierdere cumulată de 700 de milioane de woni. Altul, cu o pierdere de 40%, a mărturisit că şi-a pierdut toate economiile pentru nuntă.

Un investitor din Seul a declarat: "Am fost în iad. Prietenii mei, care vorbeau în fiecare zi despre bursă, sunt acum straniu de tăcuţi. Declinul ne-a lăsat fără cuvinte".

Guvernul a pus la dispoziţie o linie telefonică de criză pentru a gestiona valul de depresii şi anxietate generate de pierderi.

Pierderile financiare totale ale investitorilor de retail în ETF-urile cu levier sunt estimate la 56,3 trilioane de woni (38,7 miliarde de dolari), în condiţiile în care capitalizarea pieţei de la Seul a scăzut cu peste 2 trilioane de dolari în ultima lună.

Şi în cealaltă parte a spectrului demografic impactul va fi deosebit de puternic, în condiţiile în care datoriile în marjă ale persoanelor de peste 60 de ani au ajuns la circa 10 trilioane de woni (6,6 miliarde de dolari), respectiv 30,4% din totalul datoriilor în marjă.

De la sfârşitul anului 2024 până în iunie 2026, datoriile în marjă au crescut cel mai mult, cu peste 224%, până la circa 2,47 trilioane de woni (circa 1,7 miliarde de dolari), pentru categoria de vârstă de peste 70 de ani. Tot pentru această categorie de vârstă, lichidările forţate ale conturilor de marjă au crescut cu peste 700% şi ridică numeroase semn de întrebare cu privire la pierderea economiilor acumulate, conform unei ştiri de pe platforma BigGo Finance.

Jongmin Shim, analist la CLSA, a declarat pentru Financial Times că investitorii retail au înregistrat pierderi fără precedent deoarece au intrat pe piaţă după ce acţiunile au crescut deja foarte mult, iar acum "piaţa se îndreaptă spre cea dificilă fază a sa, în care elementele fundamentale nu mai contează", deoarece "se pare că s-a pierdut mecanismul de descoperire a preţului".

Care a fost reacţia autorităţilor, în afara liniei telefonice de criză? Deocamdată acţiuni simbolice, promisiuni şi scuze. Ministrul de Finanţe, Koo Yun Cheol, şi preşedintele Comisiei de Supraveghere Financiară şi-au cerut public scuze în faţa Parlamentului, recunoscând că nu au evaluat suficient riscurile înainte de a aproba instrumentele ETF cu levier.

Printre măsurile anunţate se află majorarea depozitului minim pentru tranzacţionarea titlurilor ETF cu levier de la 10 milioane la 30 de milioane de woni, plafonarea expunerilor, suspendarea temporară a lansării de noi instrumente ETF cu levier pe acţiuni individuale, precum şi limitarea accesului doar la investitorii profesionişti.

Guvernul a exclus, deocamdată, utilizarea unui fond de stabilizare a pieţei, deoarece "volatilitatea nu poate fi atribuită în întregime ETF-urilor cu levier, există multiple cauze", după cum a declarat ministrul de finanţe.

Deşi mulţi analişti consideră că vânzările forţate s-au apropiat de sfârşit, efectele psihologice şi structurale vor persista.

Pe termen scurt, piaţa rămâne extrem de vulnerabilă la orice ştire negativă, iar capitalurile străine au ieşit masiv (peste 3,4 miliarde de dolari în două zile). Pe termen lung, această criză subliniază necesitatea unei educaţii financiare solide şi a unei reglementări mai prudente a produselor cu efect de levier, în special în pieţele dominate de investitori de retail.

Pentru tinerii coreeni care şi-au pierdut economiile, recuperarea va fi anevoioasă, în condiţiile în care "oamenii care au pariat bani, pe care nu şi-au permis să-i piardă, nu primesc o a doua şansă", după cum a declarat un analist financiar citat de presa sud-coreeană.

Criza sud-coreeană arată, încă odată, că exuberanţa iraţională şi efectul de levier pot transforma rapid boom-ul bursier într-un coşmar la nivel naţional.

Avertismentul nu este doar pentru pieţele emergente. De cel puţin două decenii şi jumătate, indicele KOSPI este considerat un adevărat "canar în mina de cărbune" pentru tendinţele economice globale, ciclurile comerciale şi, mai recent, pentru sectorul IA/tehnologiei.

Acum canarul tocmai a dat semne că nu se simte deloc bine.