Redresarea economică instabilă nu permite consolidarea climatului de afaceri din Germania

Barometrul KfW-Ifo din luna octombrie 2025 arată o îmbunătăţire a climatului economic pentru companiile din Germania. Indicele climatului de afaceri pentru IMM-uri a crescut cu 1,3 puncte faţă de luna precedentă, până la -14,6 puncte, după o scădere de 2,8 puncte în luna precedentă.

Pentru companiile mari s-a înregistrat o creştere de 2,2 puncte, până la -16,3 puncte, după o scădere de 0,4 puncte în luna anterioară (vezi graficul).

Nivelul indicelui este interpretat prin raportarea la valoarea zero, care reprezintă "media pe termen lung neutră din punct de vedere economic", o medie determinată pentru perioada care începe în ianuarie 2005.

"Climatul de afaceri al întreprinderilor mici şi mijlocii s-a îmbunătăţit în octombrie în aproape toate sectoarele economice", se arată în raportul KfW-Ifo, în condiţiile în care indicele aşteptărilor pentru următoarele şase luni a crescut cu 2,2 puncte, până la -10,1 puncte, în timp ce indicele situaţiei curente a crescut cu 0,4 puncte, până la -19,6 puncte.

Cea mai mare creştere lunară a indicelui încrederii s-a observat la nivelul comerţului cu ridicata, de 4,3 puncte, pe fondul unei creşteri de 6,7 puncte a indicelui aşteptărilor. În comerţul cu amănuntul creşterea a fost de 2,5 puncte, în condiţiile unei creşteri de 3,3 puncte a indicelui situaţiei curente.

Indicii climatului de afaceri au crescut şi pentru IMM-urile din construcţii (+1,9 puncte) şi servicii (+1,8 puncte), în timp ce la nivelul sectorului industriei prelucrătoare s-a înregistrat o scădere de 0,2 puncte, până la -17 puncte, pe fondul unei scăderi de 0,9 puncte a indicelui aşteptărilor, până la -3,2 puncte.

Creşterea barometrului încrederii pentru marile companii cu 2,2 puncte a fost determinată exclusiv de îmbunătăţirea aşteptărilor pentru următoarele şase luni, al căror indice a crescut cu 5,8 puncte, pe fondul unei scăderi de 1,5 puncte a indicelui situaţiei curente.

În ciuda tendinţei pozitive, aşteptările privind ocuparea forţei de muncă în cazul întreprinderilor mari au continuat să scadă şi se situează "la un nivel profund negativ", conform raportului, ca urmare a "reducerii locurilor de muncă în marile întreprinderi industriale".

La nivel sectorial, cea mai mare creştere a indicelui încrederii s-a înregistrat în servicii, de 3,6 puncte, până la -16,3 puncte, pe fondul unei creşteri de 7,1 puncte a indicelui aşteptărilor, până la -10,1 puncte, şi a unei scăderi de 0,2 puncte a indicelui condiţiilor curente, până la -23,2 puncte.

O creştere semnificativă a încrederii s-a observat şi companiile mari din industria prelucrătoare. Indicele agregat al încrederii a crescut cu 3,3 puncte faţă de luna precedentă, până la 15 puncte, pe fondul unei creşteri cu 7,1 puncte a indicelui aşteptărilor, până la 3,6 puncte.

În ceea ce priveşte companiile mari din sectorul construcţiilor, cea mai mare creştere a încrederii din septembrie s-a transformat în cea mai mare scădere din luna octombrie, de 4,5 puncte, până la -2,6 puncte, în condiţiile în care indicele aşteptărilor a scăzut cu 11,3 puncte, după un avans de 12,3 puncte în luna precedentă.

Evoluţia pare să reflecte o incertitudine majoră în ceea ce priveşte lansarea programelor de infrastructură promise de coaliţia guvernamentală.

Concluzia raportului KfW-Ifo este că "starea de spirit a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a marilor întreprinderi este determinată aproape exclusiv de aşteptări, iar previziunile pozitive privind activitatea economică ar putea să se auto-îndeplinească prin intermediul activităţii de investiţii".

În acelaşi timp, "creşterea cheltuielilor publice prevăzută în bugetul federal, în primul rând pentru infrastructură şi apărare, vine la momentul potrivit pentru a scoate economia germană din spirala negativă", dar "pe lângă implementarea rapidă a investiţiilor, este importantă şi îmbunătăţirea condiţiilor locale, iar politicienii şi întreprinderile trebuie să găsească un răspuns la schimbările masive din domeniul tehnologic, al politicii comerciale şi al politicii industriale".

Cu alte cuvinte, condiţiile pentru scoaterea economiei Germaniei din spirala negativă sunt foarte dificil de realizat, mai ales pe fondul instabilităţii tot mai vizibile a coaliţiei guvernamentale.

Inclusiv analize recente ale Institutului Ifo arată că "situaţia din Germania este dramatică, deoarece reducerea investiţiilor private înseamnă creştere economică mai mică, venituri fiscale mai mici şi mai puţini bani pentru serviciile publice", după cum scrie presa germană.

În opinia lui Clemens Fuest, preşedintele Ifo, guvernul trebuie să vină cu un pachet cuprinzător de reforme, care trebuie să includă reducerea birocraţiei, eliminarea salariului minim, precum şi a cerinţelor de raportare a emisiilor de CO2 şi a celor privind lanţurile de aprovizionare.

Fuest îşi justifică propunerile pe baza datelor oficiale, care arată că PIB-ul real este la nivelul din 2018, în condiţiile în care consumul public nu şi-a oprit creşterea din 2015, iar investiţiile private au scăzut puternic.

Fără aceste reforme, milioane de germani se vor confrunta cu scăderea puternică a nivelului de trai, iar Germania riscă să ajungă în situaţia Italiei, adică să intre într-o depresiune economică de 25 de ani, după cum a mai subliniat preşedintele Ifo.

Un alt institut care participă activ la formularea politicilor economice ale Germaniei, Institutul Economic German (IW), arată că perspectivele economice pentru anul 2026 sunt chiar mai pesimiste decât perspectivele pentru anul 2025, în condiţiile în care "un sfert dintre întreprinderile chestionate de IW prevăd pentru anul 2026 o producţie sau o activitate comercială mai mare decât în 2025, însă aproape o treime se aşteaptă la o scădere".

Sondajul IW din octombrie 2025 mai arată că "aşteptările privind producţia sunt negative mai ales în sectorul industrial", dar şi "furnizorii de servicii din sectorul privat sunt pesimişti în privinţa anului care urmează".

Problema majoră este reprezentată de "criza investiţiilor de lungă durată din industria germană, care ar putea să se agraveze şi mai mult, iar baza industrială va fi supusă în continuare unor presiuni majore".

Aşteptările sunt negative şi în ceea ce priveşte perspectivele de ocupare a forţei de muncă în toate cele trei mari sectoare economice, respectiv industrie, construcţii şi servicii, în condiţiile în care "procentul întreprinderilor private din Germania care reduc personalul este de două ori mai mare decât procentul întreprinderilor care planifică să angajeze mai mulţi angajaţi", conform raportului de la IW.

În aceste condiţii, recâştigarea încrederii în economia Germaniei este încă foarte departe, iar efectele se vor resimţi amplificat la nivelul tuturor partenerilor europeni.