Septimiu Stoica, fost preşedinte al BVB: ”Bursa contemporană trebuie să ajungă un «sport» democrat, de mase”

O economie curată de piaţă, cu actori economici privaţi, cu nevoile acestora de finanţare şi de dezvoltare, nu poate funcţiona acum şi aici, sănătos, fără o piaţă de capital, spune Septimiu Stoica, fost preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi actualul preşedinte AGA al Bursei Române de Mărfuri (BRM), cu ocazia momentului ce marchează 30 de ani de la redeschiderea bursei de valori în ţara noastră.

Legat de evoluţia BVB în ultimele trei decenii, domnia sa ne-a transmis: ”Întotdeauna, o privire critică poate desluşi inevitabil realizări, dar şi neîmpliniri, în parcursul existenţei unei instituţii. Gândirea critică, precizez respectuos, este evocată aici în sens de abordare analitică, obiectivă. Momentul este însă aniversar, potrivit reliefării aspectelor pozitive, celelalte putând fi rezervate, dacă va fi cazul şi voi fi solicitat, unor dezbateri antreprenoriale dedicate strategiilor viitoare. Mă voi conforma, aşadar, contextului.

Acestea fiind, cu precauţie, spuse, voi risca două aprecieri. Prima, folosind cuvântul apreciere în sens de opinie personală, se referă la meritul major al Bursei de Valori Bucureşti, pe care eu îl găsesc ca fiind, pur şi simplu, acela de a exista în sine. O economie curată de piaţă, cu actori economici privaţi, cu nevoile acestora de finanţare şi de dezvoltare, nu poate funcţiona acum şi aici, sănătos, fără o piaţă de capital. Iar miezul fierbinte al acestei pieţe este chiar Bursa. România se bucură, îndrăznesc cu sfială să spun, de şansa de a fi avut, în toţi aceşti ani, solidă de la început şi respectată, ca un pivot în jurul căruia se aliniază şi gravitează celelalte piese, o asemenea instituţie reprezentativă de suport. Nu e puţin lucru. Doar cei neiniţiaţi nu-şi dau seama de performanţa administrării unui asemenea angrenaj, complicat şi complex prin natura sa, de importanţa funcţionării sale corecte şi continue”.

• ”Nimic din ceea ce este acum, ca standard înalt bursier, nu-i este străin Bursei de Valori Bucureşti”

Parcursul BVB poate fi caracterizat ca fiind, în cei treizeci de ani, drept ascendent, adică exact o evoluţie, spune fostul preşedinte al operatorului pieţei noastre de capital.

”A doua apreciere, folosind acum cuvântul în cel de-al doilea sens al său, acela de laudă, vine din faptul că, dincolo de performanţa de a exista cu funcţionalităţi turate la nivelul optim, Bursa de Valori Bucureşti tentează excelenţa în domeniul său de activitate. Într-o perioadă relativ scurtă, ea a reuşit să acomodeze şi să indigenizeze aproape în totalitate clasele şi tipurile de produse şi mecanisme bursiere moderne şi să dezvolte, într-o infrastructură proprie, de grup, celelalte instituţii de suport, în principal pe spaţiul post-tranzacţionării. Şi nu numai. S-ar putea spune, parafrazând, că nimic din ceea ce este acum, ca standard înalt bursier, nu-i este străin. Este, indiscutabil, meritul principal al colectivului său admirabil de profesionişti.

Concluzionând, cred că, în ceea ce priveşte Bursa (noastră) de Valori, parcursul său poate fi caracterizat ca fiind, în cei treizeci de ani, unul ascendent, adică exact o ... evoluţie, care - sperăm cu toţii - nu se va opri aici!”, ne-a transmis Septimiu Stoica.

• ”Pe lângă strategia de a ţine pasul cu dezvoltările internaţionale, atenţia trebuie focalizată, în primul rând, pe atragerea emitenţilor de înaltă calitate bursieră”

Privitor la direcţiile de dezvoltare ale BVB în următorii cinci - zece ani, actualul preşedinte AGA al Bursei Române de Mărfuri punctează că, piaţa are nevoie, mai mult ca oricând, de societăţi listate ”mari”, cu performanţe economice şi în fază de creştere.

Septimiu Stoica ne-a spus: ”Aş face şi aici o distincţie. Voi fi uşor utopic, se pretează întrebarea. Dacă ne referim strict la Bursa de Valori Bucureşti ca atare, cred că, simplificând, pe lângă strategia de a ţine pasul cu dezvoltările internaţionale în materie, în ceea ce priveşte produsele şi tehnicile de tranzacţionare propuse investitorilor, atenţia trebuie focalizată, în primul rând, pe atragerea emitenţilor de înaltă calitate bursieră. Piaţa are nevoie, mai mult ca oricând, de vedete reale. De societăţi listate «mari», autohtone sau cu activităţi în România, cu performanţe economice, în fază de creştere, cu titluri lichide şi free-float consistent. Acestea sunt «lâna de aur» a burselor. Ne trebuie o piaţă bursieră capitalizată, lichidă, fluidă, cu un rating superior. Acesta este nutrientul căutat şi de investitorii individuali, şi de fondurile de investiţii. După aceea fiind toate celelalte. Cum putem reuşi să o facem este însă un alt palier al discuţiei, sunt însă gata să particip eventual şi la aceasta”.

• ”Bursa locală trebuie să fie, pe lângă instituţia ca atare, şi o stare de efervescenţă antreprenorială”

Bursa contemporană, cea performantă, cea care contează şi pe care ne-o dorim cu toţii, trebuie să ajungă fie un ”sport” democrat, de mase, a punctat Septimiu Stoica.

”După atâţia ani petrecuţi scufundat în această industrie a burselor şi a brokerajului, încep - cred eu - să înţeleg din ce în ce mai mult că, pentru a exista cu adevărat şi a nu funcţiona doar ca o imitaţie, voi fi şi mai utopic (sic!) acum, Bursa locală, naţională, trebuie să fie, pe lângă instituţia ca atare, şi o stare de efervescenţă antreprenorială a unei societăţi orientate (în sens pozitiv) spre dezvoltare, spre afaceri, o preocupare a populaţiei, sau a unei bune părţi a acesteia. Poate, chiar în sens weberian, Bursa ar trebui să fim noi. Adică, acum, oamenii tineri (măcar în spirit), creativi, muncitori, vizionari, care vor să construiască întreprinderi şi afaceri noi (poate, sper, mai ales tehnologice) şi care apelează la finanţarea concetăţenilor, concetăţeni care, la rândul lor, au curajul să susţină, din resursele lor proprii, planurile îndrăzneţe ale acelor compatrioţi, devenind astfel şi ei participanţi la respectivele afaceri. Totul, piaţa primară şi piaţa secundară, evident prin Bursa. Doar aşa, aceasta ar fi Bursa viitorului. Se poate şi la noi, dar aceasta înseamnă masiv educaţie (cel puţin financiară), o schimbare în gândirea politică, multe şi mult din partea tuturor, «pentru ca să fie bine». Bursa contemporană, cea performantă, cea care contează şi pe care ne-o dorim cu toţii, pentru ca să fie, trebuie să ajungă fie un «sport» democrat, de mase.

Părerea mea, pentru că mi-aţi cerut-o”, spune fostul preşedinte al BVB.

• ”Ziarul BURSA a fost Agora unde s-au comentat faptele şi s-au confruntat, aprins şi democratic, ideile Cetăţii, prin articole, editoriale, interviuri, anchete şi comentarii”

Privitor la rolul ziarului BURSA în redeschiderea operatorului pieţei noastre de capital din urmă cu trei decenii, Septimiu Stoica afirmă că ziarul s-a manifestat ca un antemergător şi un vestitor al instituţiei ce avea să vină - bursa de valori.

”Ziarului «BURSA» nu i-a fost hărăzit, apriori, un rol de către vreun regizor. «BURSA», ziarul cu acest nume, şi-a câştigat singură poziţia şi funcţionalităţile care au consacrat-o în peisaj. Prin competenţă, prin angajare, prin fervoare. A fost un tovarăş şi este - în acelaşi timp - un prieten al Bursei de Valori Bucureşti. Un prieten informat, exigent, dar adevărat şi sincer.

Dacă întrebarea se referă la relaţia dintre cele două «burse» amintite pe parcursul celor treizeci de ani, aş zice că principalul merit al ziarului a fost acela de a fi alimentat şi păstrat aprinsă flacăra dezbaterilor vii pe tema pieţei de capital autohtone. A fost Agora unde s-au comentat faptele şi s-au confruntat, aprins şi democratic, ideile Cetăţii, prin articole, editoriale, interviuri, anchete, comentarii etc. Nu întotdeauna poate calm, nu întotdeauna imparţial din partea participanţilor la discuţii, dar acesta este Athanorul alchimic din care par a se naşte adevărurile. Iar unde adevăr nu e ...

Dacă ne referim însă, circumstanţial, doar la evenimentul în sine al redeschiderii Bursei de Valori în ţara noastră, în urmă cu treizeci de ani, îmi amintesc bine de acele începuturi, ziarul s-a manifestat viguros ca un ante-mergător şi un vestitor al instituţiei ce avea să vină, căci o preceda şi îi populariza chiar prin titlul său numele, cuvântul magic, greu de semnificaţii şi de promisiuni, denumirea unei instituţii aşteptate să renască după decenii de interdicţie, anunţând o lume nouă, mai bună, pentru concetăţeni: Bursa, Bursa de Valori! Atât de aproape de eveniment, ca apoi de fenomen, aceasta singură şi ar fi fost suficientă pentru a putea spune că ziarul «BURSA» a făcut, la rândul său, încă de acum treizeci de ani, Istorie!”, ne-a transmis Septimiu Stoica.

Citeşte Trei decenii de bursă în România - de la relansare la consolidare