Sesiune extraordinară a Parlamentului pentru salvarea a peste 4 miliarde euro din PNRR

În contextul în care termenul limită, 31 august 2026, privind implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se apropie rapid şi, prin prisma crizei politice, riscăm să pierdem miliarde de euro din finanţarea alocată pentru acest plan, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat, după şedinţa de guvern de ieri, că Executivul pregăteşte nouă proiecte legislative esenţiale, pentru salvarea sumelor respective. Şeful Guvernului consideră că toate aceste acte normative ar putea fi adoptate de Parlament într-o sesiune extraordinară convocată în a doua jumătate a lunii iulie, după încheierea consultărilor tehnice cu Comisia Europeană şi după informarea grupurilor parlamentare.

Potrivit lui Ilie Bolojan, Guvernul a inventariat toate jaloanele legislative care mai trebuie îndeplinite pentru finalizarea implementării PNRR şi pentru deblocarea tranşelor de finanţare. Din cele nouă proiecte, şase sunt considerate fundamentale, iar alte trei completează arhitectura legislativă necesară închiderii programului. Miza este uriaşă: fiecare dintre proiectele principale este asociat unor finanţări cuprinse între aproximativ 770 şi 972 milioane euro, ceea ce înseamnă că neadoptarea lor ar putea pune în pericol absorbţia a peste 4 miliarde euro.

Cel mai important dintre proiecte este noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice, una dintre cele mai sensibile reforme asumate de România prin PNRR. Negocierile cu Comisia Europeană nu se concentrează atât asupra grilelor de salarizare, cât asupra impactului bugetar al întregului sistem. Bruxelles-ul solicită ca eventualele majorări salariale să nu conducă la depăşirea actualei ponderi a cheltuielilor de personal în produsul intern brut, plafonată la maximum 8,1% din PIB. Dacă legea va genera creşteri salariale până la limita maximă negociată, Guvernul va trebui să identifice simultan măsuri compensatorii, fie prin reducerea altor cheltuieli bugetare, fie prin creşterea veniturilor statului. Ministerul Muncii trebuie să integreze în forma finală rezultatele consultărilor purtate cu organizaţiile profesionale din sectorul public, însă proiectul este construit şi pe baza expertizei furnizate prin contractul de consultanţă realizat împreună cu Banca Mondială.

Al doilea proiect priveşte consolidarea integrităţii în administraţia publică, prin modificarea regimului incompatibilităţilor. Textul legislativ a fost elaborat de Ministerul Justiţiei şi de Agenţia Naţională de Integritate şi se află deja în consultare cu partidele parlamentare. După ultimele discuţii tehnice cu reprezentanţii Comisiei Europene, proiectul urmează să fie transmis Parlamentului, fiind unul dintre jaloanele asumate de România pentru întărirea mecanismelor de prevenire a conflictelor de interese şi de combatere a incompatibilităţilor în funcţiile publice.

Al treilea proiect introduce un mecanism de tip bonus-malus destinat angajaţilor din administraţia fiscală. Executivul propune instituirea unui sistem prin care personalul din ANAF, Ministerul Finanţelor şi structurile antifraudă să fie recompensat în funcţie de performanţele obţinute în colectarea veniturilor bugetare şi în combaterea evaziunii fiscale. Guvernul consideră că eficientizarea administraţiei fiscale reprezintă una dintre reformele-cheie cerute prin PNRR pentru consolidarea finanţelor publice şi reducerea deficitului bugetar.

Un alt proiect esenţial modifică Codul administrativ şi vizează reforma funcţiei publice. Documentul urmăreşte redefinirea regulilor privind cariera funcţionarilor publici, organizarea concursurilor şi criteriile de promovare, astfel încât avansarea profesională să se bazeze pe competenţă şi performanţă. Reforma este coordonată de Ministerul Dezvoltării şi de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi reprezintă una dintre condiţiile asumate de România pentru modernizarea administraţiei.

Printre cele mai aşteptate proiecte se află şi noul Cod al urbanismului, aflat în Parlament încă de la sfârşitul anului trecut. Actul normativ urmăreşte simplificarea şi unificarea legislaţiei din domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, însă include şi prevederi sensibile privind organizarea administrativă a Bucureşti. În centrul dezbaterilor se află transferul competenţelor privind documentaţiile de urbanism către Primăria Generală, în acord cu rezultatele referendumului local organizat în Capitală. Finalizarea acestui cod este considerată esenţială atât pentru accelerarea investiţiilor, cât şi pentru îndeplinirea jaloanelor asumate în relaţia cu Comisia Europeană.

Al şaselea proiect major priveşte decarbonizarea sistemelor de încălzire şi răcire. Iniţiativa legislativă a fost discutată recent în Senat, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi, lipsind doar trei voturi pentru adoptare. Guvernul intenţionează acum să reintroducă proiectul în circuitul parlamentar prin Camera Deputaţilor şi să intensifice dialogul cu grupurile parlamentare pentru clarificarea tuturor aspectelor tehnice. Importanţa financiară este una excepţională, valoarea jalonului fiind estimată la aproximativ 972 de milioane de euro.

Pe lângă aceste şase reforme principale, Executivul pregăteşte încă trei proiecte considerate secundare, dar indispensabile pentru închiderea întregului mecanism PNRR. Primul dintre acestea priveşte aprobarea unei ordonanţe de urgenţă privind măsurile de decarbonizare în sectorul energetic. Premierul a avertizat că în Parlament a fost introdus un amendament care, dacă ar fi adoptat, ar compromite întregul jalon privind decarbonizarea şi ar putea conduce la pierderea unor sume foarte importante din finanţarea europeană. Din acest motiv, Guvernul va solicita respingerea acelui amendament.

Al doilea proiect secundar transpune în legislaţia românească directiva europeană referitoare la organizarea pieţei energiei electrice, o reformă obligatorie pentru armonizarea cadrului naţional cu legislaţia Uniunii Europene şi pentru continuarea procesului de liberalizare şi modernizare a pieţei energetice.

Ultimul proiect este cel care stabileşte cadrul juridic pentru închiderea PNRR. Deşi acesta nu este asociat unei finanţări directe, adoptarea lui este obligatorie pentru finalizarea programului şi pentru stabilirea tuturor regulilor necesare încheierii implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă până la sfârşitul lunii august.

Ilie Bolojan a precizat că toate consultările tehnice cu reprezentanţii Comisiei Europene trebuie finalizate în cursul săptămânii viitoare, astfel încât proiectele trimise Parlamentului să beneficieze deja de acordul Bruxelles-ului. În paralel, Guvernul va informa liderii grupurilor parlamentare şi conducerile partidelor pentru ca acestea să analizeze din timp documentele legislative. Ulterior, Executivul va solicita oficial conducerilor celor două Camere convocarea unei sesiuni extraordinare în a doua jumătate a lunii iulie, în care toate cele nouă proiecte să fie dezbătute şi adoptate într-un ritm accelerat.