Serviciul Român de Informaţii (SRI) a identificat, în cooperare cu parteneri interni şi externi, o reţea de sabotaj coordonată din Federaţia Rusă, implicată în provocarea incendiului izbucnit pe 14 septembrie 2026 pe platforma industrială Carfil din Braşov, în apropierea societăţii CARFIL SA, filială a companiei ROMARM, potrivit comunicatului SRI din 26 octombrie.
Investigaţiile au confirmat implicarea mai multor cetăţeni din state ex-sovietice, rezidenţi în ţări ale Uniunii Europene. În legătură cu activitatea acestora sunt în desfăşurare proceduri judiciare în România şi în cooperare cu autorităţi din mai multe state europene, informează SRI.
Datele obţinute până în prezent arată că misiunile reţelei nu se limitau la România. Coordonatorii aflaţi în Federaţia Rusă ar fi atribuit membrilor acesteia o serie extinsă de ţinte din regiune, printre care facilităţi de producţie a armamentului, de stat şi private, precum şi alte obiective de interes militar şi industrial, potrivit serviciului de informaţii.
SRI arată că dosarul se înscrie într-o campanie mai amplă de operaţiuni de sabotaj coordonate de Federaţia Rusă în Europa. Investigaţiile desfăşurate în acest an au identificat şi alte tentative care au vizat obiective din România, inclusiv facilităţi militare internaţionale sau utilizate pentru instruirea forţelor armate ucrainene, conform comunicatului.
Potrivit SRI, aceste acţiuni urmăresc intimidarea, afectarea capacităţilor de apărare şi slăbirea contribuţiei statelor vizate la securitatea europeană şi regională.
Cum sunt recrutaţi membrii reţelelor de sabotaj
Recrutarea pentru activităţi de sabotaj poate începe cu o ofertă de bani pentru o sarcină aparent inofensivă, avertizează SRI.
Persoanele vizate sunt abordate, de regulă, prin intermediul reţelelor sociale şi primesc iniţial bani pentru activităţi punctuale, precum observarea sau fotografierea unor obiective. Ulterior, sarcinile pot deveni mai grave şi pot include distrugeri, incendieri sau chiar asasinate, potrivit serviciului de informaţii.
În cazul unui refuz, coordonatorii pot recurge la presiuni şi şantaj, mai arată SRI.
Reţelele exploatează în special vulnerabilităţi financiare, dependenţe sau antecedente infracţionale. Pentru a-şi ascunde identitatea şi deplasările, membrii folosesc frecvent servicii de transport, cazare şi mijloace de plată pe numele altor persoane, precum şi cartele telefonice din state terţe şi aplicaţii de mesagerie criptată, conform comunicatului.
SRI subliniază că aceste elemente trebuie evaluate împreună şi în context, deoarece, luate separat, nu indică implicarea unei persoane în activităţi de sabotaj.
Verificările privind operaţiunile de sabotaj identificate pe teritoriul României continuă, fiind desfăşurate de SRI împreună cu DIICOT, Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia Generală de Informaţii a Apărării, şi Ministerul Afacerilor Interne, potrivit comunicatului.
Serviciul Român de Informaţii a precizat că acţionează în cooperare cu partenerii naţionali, europeni şi transatlantici pentru identificarea şi contracararea acestor ameninţări, protejarea obiectivelor vizate şi informarea publicului cu privire la metodele folosite de reţelele de sabotaj.



























































Opinia Cititorului