Storia: Piaţa imobiliară încetineşte

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a publicat datele despre

numărul de tranzacţii imobiliare din România de luna trecută, conform unui comunicat Storia.

În luna aprilie au avut loc aproape 12.500 de tranzacţii imobiliare cu locuinţe la nivel naţional, dintre care aproape 3.400 de tranzacţii au avut loc în Bucureşti. În topul judeţelor, primele locuri sunt ocupate de Timiş, Cluj şi Constanţa.

Datele arată că la nivel naţional au avut loc în luna aprilie aproape 12.500 de tranzacţii, ceea ce reprezintă o scădere cu aproape 18% comparativ cu luna aprilie a anului trecut. Scăderea a fost determinată în special de piaţa din Bucureşti, acolo unde au avut loc aproape 3.400 de tranzacţii, în scădere cu circa 28%.

În principalele judeţe ale ţării, scăderile au fost în general mai mici comparativ cu media

naţională, cum ar fi în Cluj (-7%), Constanţa (-13%) şi Ilfov (-15%), toate cu peste 700 de

tranzacţii. În plus, în judeţul Timiş, numărul de tranzacţii a crescut cu 2%, la aproape 900 de tranzacţii.

Pentru o comparaţie mai relevantă a pieţei imobiliare, datele ANCPI arată că în cele mai

recente trei luni pentru care există informaţii, adică februarie - aprilie 2025, au avut loc la nivel naţional aproape 41.000 de tranzacţii, iar în acest caz scăderea este de 6,5% comparativ cu februarie - aprilie 2024.

În plus, în acest caz, cele trei judeţe de top mai sus menţionate au înregistrat creşteri pe linie, de la aproape 24% pentru Constanţa (peste 2.800 de tranzacţii) la aproape 1% pentru Timiş (2.700 de tranzacţii), cu o creştere cu peste 12% raportată şi pentru Cluj (aproape 2.800 de tranzacţii).

În schimb, şi în acest caz se observă că Bucureşti a raportat o scădere mai mare comparativ cu media naţională, întrucât aici au avut loc 12.000 de tranzacţii, cu circa 10% mai puţine decât în perioada similară a anului trecut.

Potrivit comunicatului, la nivelul primelor patru luni ale anului, ANCPI a raportat peste 49.000 de tranzacţii, ceea ce corespunde unei scăderi cu 8,5% comparativ cu primele patru luni ale anului trecut. Şi în acest caz, una dintre principalele explicaţii pentru această scădere este evoluţia din Capitală, acolo unde au avut loc aproape 15.000 de tranzacţii, cu aproape 12% sub cele de anul trecut.

"La fel ca până acum, judeţul "vedetă" al pieţei imobiliare din acest an este Constanţa, acolo unde au avut loc peste 3.400 de tranzacţii, în creştere puternică cu 23% comparativ cu ianuarie-aprilie 2024. Tot pe creştere este şi judeţul Cluj, care a raportat peste 3.200 de tranzacţii (+8%),

în timp ce Timiş este în scădere cu 8,5%, la puţin peste 3.100 de tranzacţii. Dintre judeţele de top din perspectivă imobiliară, cea mai mare scădere a fost înregistrată în Iaşi, unde s-au tranzacţionat 1.900 de imobile, la jumătate comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Totuşi, această scădere vine pe fondul unor creşteri spectaculoase raportate în prima parte a anului trecut", a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe OLX Group (Storia şi OLX Imobiliare).

Luna aprilie a devenit prima lună calendaristică a acestui an în care numărul de ipoteci active este în scădere comparativ cu luna similară a anului trecut. Mai exact, ANCPI a raportat 7.400 de ipoteci active în aprilie 2025, cu 5% mai puţine comparativ cu aprilie 2024.

Totuşi, datele arată că această scădere vine în special pe fondul unei scăderi cu 20% a

ipotecilor active din Bucureşti, la puţin peste 2.000. În schimb, datele arată creşteri procentuale din două cifre în Ilfov (+45%), Timiş (+16%) şi Cluj (+12%), în timp ce o scădere mai mare decât în Capitală s-a înregistrat doar în Constanţa (-25%).

Dacă luăm în calcul precedentele trei luni, atunci numărul de ipoteci active este în creştere cu 6%, la peste 24.000, comparativ cu perioada februarie-aprilie 2024. În plus, cu excepţii notabile în Constanţa (-28%) şi Iaşi (-49%), toate celelalte pieţe de top sunt în creştere la acest indicator, inclusiv Capitala (+3%). Astfel, în Ilfov există cu 50% mai multe ipoteci active, iar în Timiş şi Cluj creşterile sunt cu 14% şi, respectiv, 30%.

În plus, la nivelul primelor patru luni ale anului, cele aproape 30.000 de ipoteci active

simbolizează o creştere cu 7,5% comparativ cu perioada ianuarie-aprilie 2024. În această primă parte a anului, numărul de ipoteci active din Bucureşti a fost de aproape 9.200, în creştere cu 4%, în timp ce patru judeţe de top au raportat creşteri cu două cifre. Este vorba despre Ilfov (+46%), Cluj (+27%) şi Timiş (+23%), fiecare cu peste 2.000 de ipoteci active.

Ca de obicei, este important de menţionat că numărul de ipoteci active pe care îl raportează ANCPI în fiecare lună include şi creditele ipotecare de refinanţare. ANCPI nu oferă o statistică separată pentru acestea din urmă, însă în prezent numeroase persoane aleg să-şi refinanţeze creditele ipotecare pentru a beneficia de o perioadă de 3-5 ani de dobândă fixă.

Banca Naţională a României (BNR) a menţinut şi în luna aprilie dobânda de politică monetară la 6,5%, nivel care nu a mai fost modificat de la şedinţa din august 2024. Specialiştii anticipează că această valoare va fi menţinută şi în cadrul şedinţei planificată în luna mai.

În schimb, indicele ROBOR la 3 luni, utilizat pentru creditele ipotecare acordate înainte de 1 mai 2019, traversează o perioadă volatilă, cu creşteri semnificative ca urmare a rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidenţiale. Astfel, după ce a stagnat la 5,9% pe parcursul lunii aprilie şi în primele zile din luna mai, indicele ROBOR 3M a ajuns în 15 mai la 7,29%, ceea ce reprezintă o creştere cu aproximativ 1,4 puncte procentuale în mai puţin de două săptămâni.

Indicele IRCC, utilizat pentru creditele ipotecare acordate după 1 mai 2019, are în perioada 1 aprilie - 30 iunie valoarea de 5,55%, în scădere uşoară de la precedenta valoare de 5,66%. Cu toate acestea, pe baza metodologiei de calcul, este de aşteptat ca indicele IRCC care va fi valabil în perioada 1 octombrie - 31 decembrie să fie mai mare, pe fondul creşterilor actuale înregistrate de indicele ROBOR la 3 luni.

Între timp, Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat recent datele despre autorizaţiile de construire emise de autorităţile publice locale pe parcursul lunii martie.

Conform Storia, în a treia lună a anului au fost emise aproape 3.100 de autorizaţii de construire la nivel naţional, în creştere cu aproape 2% comparativ cu martie 2024. La fel ca în luna februarie, creşterea la nivel naţional este generată de o creştere a autorizaţiilor acordate în mediul urban: aproape 950, cu 7% peste nivelul din martie 2024. În schimb, autorizaţiile din mediul rural au stagnat la aproximativ 2.100.

Suprafaţa autorizată a crescut de asemenea cu 1,5%, la 712.000 de metri pătraţi utili, însă de data aceasta creşterea provine din mediul rural (376.000 de metri pătraţi, +15%). În schimb, în mediul urban, au fost autorizate locuinţe cu o suprafaţă totală de 336.000 de metri pătraţi, în scădere cu 10%.

Cu o singură excepţie, toţi indicatorii sunt în creştere la nivelul primelor trei luni ale anului. De exemplu, numărul naţional de autorizaţii a crescut cu aproape 3% la peste 7.600, cu o creştere cu 6% în mediul urban (2.350 de autorizaţii) şi cu 1% în mediul rural (5.300 de autorizaţii).

Pe de altă parte, suprafaţa autorizată a înregistrat o scădere cu 6% în mediul urban, la aproape 862.000 de metri pătraţi, însă la nivel naţional există o creştere cu peste 1% la 1,78 milioane de metri pătraţi ca urmare a creşterii din mediul rural (+10%, la 921.000 de metri pătraţi).

La nivelul primelor trei luni ale anului, autorizaţiile de construire corespund unui număr de aproape 16.200 de locuinţe autorizate, cu peste 8% mai multe decât în perioada similară a anului trecut.

Dintre acestea, peste 1.000 de locuinţe au fost autorizate în Bucureşti (-14%), în timp ce în Ilfov au fost autorizate peste 2.000 de locuinţe, în creştere cu 33%. Alte judeţe cu peste 1.000 de locuinţe autorizate sunt Iaşi (1.700 de locuinţe, +20%) şi Constanţa (1.450, -9%), în timp ce Timiş este foarte aproape de acest prag cu 995 de locuinţe autorizate (-30%).

Potrivit datelor raportate de Banca Naţională a României (BNR), moneda euro, folosită ca reper în aproape orice tranzacţie imobiliară, a avut în luna aprilie 2025 o valoare medie de 4,9773 lei, practic în stagnare comparativ cu valoarea medie de 4,9768 din martie 2025 şi în creştere cu 0,09% comparativ cu valoarea de 4,9730 lei din aprilie 2024.

Cu toate acestea, leul s-a devalorizat brusc în faţa monedei euro începând din 6 mai, în urma primului tur al alegerilor prezidenţiale, iar în 15 mai a fost cotat de BNR la 5,1032.