Europa schimbă miza hidrogenului: din soluţie climatică, în scut energetic

Crizele recente au schimbat radical discuţia despre hidrogen în Europa. După invazia Ucrainei, Uniunea Europeană a încercat să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc, dar peste două treimi din energia blocului provine încă din import, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Energia Inteligentă.

În acelaşi timp, expansiunea rapidă a eolienelor şi panourilor fotovoltaice a dus la perioade de preţuri negative de 18 ori mai frecvente în 2024 decât în anul anterior, semn că sistemul electric devine tot mai volatil. Pana majoră de curent din Peninsula Iberică, din mai 2025, a arătat fragilitatea unui sistem dependent de un singur vector energetic.

În acest context, hidrogenul trece rapid din zona retoricii climatice în zona strategică: este singurul vector energetic regenerabil care poate fi stocat pe termen lung şi transportat prin conducte şi care poate contribui la stabilitatea întregului sistem energetic european.

Un mecanism european care aduce ordine în piaţă

Pentru a transforma planurile în proiecte reale, Comisia Europeană a lansat, pe 12 noiembrie 2025, primul apel din cadrul Mecanismului UE pentru hidrogen. Această „bursă” digitală, gestionată de Banca Europeană a Hidrogenului, permite producătorilor să depună oferte până la 2 ianuarie 2026, iar cumpărătorilor să se înscrie între 19 ianuarie şi 20 martie. Rezultatele apar pe 31 martie.

Platforma publică liste anonimizate, aduce vizibilitate asupra potenţialilor parteneri şi ajută la planificarea infrastructurii. Cele mai mari avantaje sunt că reduce riscul pentru investitori şi poate accelera construcţia de capacităţi. Mecanismul funcţionează şi alături de contracte pentru diferenţă sau schema H2Global.

De la obiectiv climatic, la pilon al securităţii energetice

Obiectivele continentale rămân ambiţioase. REPowerEU vizează 20 de milioane de tone de hidrogen curat până în 2030, prin producţie internă şi importuri, iar dezvoltarea lanţului valoric ar putea genera circa un milion de locuri de muncă.

Realitatea însă este în urmă:

- doar 4% din proiectele de producţie anunţate sunt în construcţie,

- doar 3% din capacităţile de electrolizoare au fost deja puse în funcţiune.

Industria avertizează că Europa nu îşi permite să piardă ritmul. Hydrogen Europe, cea mai mare organizaţie industrială din domeniu, spune că hidrogenul a devenit un instrument esenţial pentru competitivitate şi independenţă energetică, nu doar o soluţie climatică. Organizaţia cere reguli previzibile, pieţe funcţionale în industriile grele, o infrastructură completă şi o strategie clară de autonomie.

Reţelele care vor lega Europa

Pentru ca piaţa să devină funcţională, hidrogenul trebuie să circule la fel ca gazul natural. Proiectele majore se conturează deja:

- Delta Rhine, care va transporta hidrogen de la Rotterdam spre industria grea din Germania;

- H₂Med şi HY-FEN, conducte care vor lega Peninsula Iberică de Franţa şi Germania, pe peste 1.000 km, cu o capacitate de până la 2 milioane de tone pe an.

Aceste coridoare vor conecta regiunile cu surplus de energie regenerabilă cu marile centre industriale şi vor permite importurile în condiţii sigure.

Între timp, Germania a simplificat autorizările şi susţine industria cu contracte garantate. Olanda oferă unele dintre cele mai competitive subvenţii pentru electrolizoare şi investeşte în coridoare internaţionale. Franţa se concentrează pe porturi şi zone industriale, cu ţinte ajustate la 4,5 GW până în 2030 şi 8 GW până în 2035. Lecţia comună: politici coerente, finanţare predictibilă şi reţele interconectate.

România, în ecuaţia europeană

România are Strategie Naţională a Hidrogenului, dar fără proiecte mari în execuţie riscă să rămână pe margine. Implicarea în noul mecanism de „bursă” poate conecta producătorii locali la cumpărători şi la finanţări.

Ţara are nevoie de hub-uri regionale care să lege producţia de marii consumatori industriali şi de viitoarele coridoare europene. Investitorii pot fi stimulaţi prin contracte pentru diferenţă, subvenţii competitive pentru electrolizoare şi proceduri de autorizare simplificate. În paralel, e nevoie de pregătirea forţei de muncă pentru a evita un blocaj de competenţe.

„România trebuie să lase în urmă ambiţiile absurde şi promisiunile fără acoperire, pentru a adopta o abordare raţională, lucidă şi ancorată în realitate. Doar privindu-şi cu onestitate nevoile stringente - de la infrastructură şi educaţie până la respectul pentru competenţă şi responsabilitate - poate construi un drum solid către dezvoltare şi încredere” este de părere Dumitru Chisăliţă, Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.