Studiu EY: Migraţia influenţează economia şi piaţa muncii din România

În ultimele decenii, numărul migranţilor la nivel global a crescut semnificativ, atingând peste 300 de milioane de persoane, arată un studiu EY, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. Această creştere este determinată de factori precum conflictele armate, instabilitatea economică şi decalajele sociale, subliniază sursa citată. În Uniunea Europeană, migraţia se suprapune cu îmbătrânirea populaţiei şi deficitul de forţă de muncă, iar România nu face excepţie, adaugă comunicatul.

România se confruntă cu o dublă realitate, evidenţiază sursa menţionată: pe de o parte, emigrarea masivă a cetăţenilor săi, în special a tinerilor şi a celor bine pregătiţi, iar pe de altă parte, o creştere a imigraţiei, ca răspuns la nevoile economice ale ţării. Această dinamică a fost accentuată de conflictul din Ucraina, care a generat un aflux semnificativ de refugiaţi, conform sursei precizate.

Partener, Servicii de Asistenţă în Capitalul Uman, EY România, Corina Mîndoiu, a declarat: „Migraţia nu este un fenomen pur social, ci şi unul economic care influenţează guvernele şi mediul de afaceri. La nivel global, sute de milioane de oameni trăiesc în afara ţării de origine, iar Europa este destinaţia principală. Valul migraţionist poate fi o oportunitate, dar implică şi riscuri majore. Pentru mediul de afaceri din România acesta presupune o verificare riguroasă a tot ce înseamnă lanţ de recrutare a imigranţilor şi un control strict asupra intermediarilor. Un proces de selecţie mai riguros poate implica pe termen mediu şi lung, timp suplimentar şi costuri mai ridicate. În schimb, acest lucru protejează companiile de riscuri juridice şi de imagine care pot afecta direct profitabilitatea şi pot genera cheltuieli semnificative pentru remedierea impactului asupra reputaţiei”, conform comunicatului remis redacţiei.

Sursa citată arată că fenomenul de emigrare a avut un impact profund asupra României, cu o scădere a populaţiei rezidente de aproximativ 2,3 milioane de persoane în ultimele două decenii. Această pierdere a afectat capitalul uman, în toate segmentele de calificare, subliniază comunicatul. Tinerii profesionişti şi specialiştii pleacă în căutarea unor oportunităţi mai bune, ceea ce generează un deficit de forţă de muncă în sectoare esenţiale, precum tehnologia informaţiei, ingineria şi serviciile profesionale, explică sursa menţionată.

Studiul subliniază că, în perioada 2008-2024, România a pierdut un volum semnificativ de rezidenţi, iar emigrarea a devenit un fenomen definitoriu al societăţii româneşti post-comuniste. Această situaţie a generat provocări economice, dar şi oportunităţi, prin creşterea remitenţelor trimise acasă de românii care lucrează în străinătate, potrivit comunicatului remis redacţiei.

Polonia, pe de altă parte, a implementat cu succes o serie de măsuri menite să încurajeze reîntoarcerea cetăţenilor săi care au emigrat, compară sursa precizată. Prin programe precum „Polish Returns Programme”, guvernul polonez oferă sprijin financiar, asistenţă pentru locuinţă şi oportunităţi de angajare în universităţi şi institute de cercetare, facilitând astfel reintegrarea acestor profesionişti în economia naţională, conform comunicatului de presă.

În contrast, România, deşi a început să recunoască importanţa atragerii diasporei, se confruntă cu provocări în crearea unui cadru atractiv şi eficient pentru reîntoarcerea românilor, adaugă sursa menţionată. Deşi remitenţele trimise de românii din străinătate contribuie semnificativ la economia locală, este esenţial ca România să dezvolte politici mai clare şi mai accesibile pentru a încuraja întoarcerea cetăţenilor săi, inclusiv prin stimulente fiscale şi programe de reintegrare adaptate nevoilor acestora, evidenţiază sursa citată. Această reintegrare este cu atât mai importantă cu cât în ultimii ani asistăm la un fenomen vizibil de întoarcere în ţară a unui număr din ce în ce mai mare de cetăţeni români care au emigrat anterior, potrivit comunicatului. Atunci când aceste persoane nu se reintegrează pe piaţa muncii, şomajul creşte, punându-se presiune pe sistemul de pensii, dar şi asupra sistemului de asigurări sociale de sănătate, arată sursa citată.

Conform comunicatului, România a început să se contureze ca o destinaţie atractivă pentru imigranţi, în special din ţări precum Nepal, Sri Lanka şi Turcia. Companiile româneşti caută activ forţă de muncă din diverse colţuri ale lumii pentru a acoperi deficitul de personal, menţionează sursa citată. Această tendinţă este esenţială pentru menţinerea competitivităţii economice şi pentru susţinerea creşterii economice, adaugă sursa precizată.

Studiul EY evidenţiază că, în perioada 2022-2024, România a înregistrat un sold migrator pozitiv, cu mai mulţi imigranţi temporari decât emigranţi temporari. Această schimbare oferă o oportunitate concretă pentru consolidarea bazei de resure umane şi pentru susţinerea creşterii economice, dar depinde de capacitatea de integrare a acestor lucrători în piaţa muncii, potrivit comunicatului de presă.

Director, Servicii de Asistenţă în Capitalul Uman, EY România, Iulian Pasniciuc, a declarat: „România este într-o etapă de evoluţie în care devine mai relevantă ca destinaţie de muncă. Există două forţe care ajută acest trend, pe de o parte economia are nevoie de forţă de muncă, iar companiile simt o presiune ridicată când vine vorba de recrutare şi retenţie. Pe de altă parte, România devine tot mai atractivă pentru imigranţi cu atât mai mult cu cât ultimele date Eurostat arată că România a înregistrat cea mai mare creştere a venitului real al gospodăriilor pe cap de locuitor cu 134% între 2004 şi 2024”, potrivit comunicatului.

Barierele lingvistice, lipsa competenţelor cerute de piaţa muncii şi dificultăţile administrative pot îngreuna procesul de integrare, evidenţiază sursa citată Este esenţial ca mediul de afaceri şi autorităţile să colaboreze pentru a dezvolta politici eficiente de integrare, care să faciliteze accesul imigranţilor pe piaţa muncii şi să asigure o tranziţie lină către o viaţă activă şi productivă în România, subliniază comunicatul.

Conflictul dintre Rusia şi Ucraina, început în februarie 2022, a generat un aflux semnificativ de refugiaţi în România, transformând ţara într-un coridor major de tranzit şi, pentru mulţi, într-o destinaţie temporară de şedere, specifică sursa citată. Până în aprilie 2025, România a înregistrat peste 11,5 milioane de intrări de cetăţeni ucraineni, dintre care aproximativ 252.407 au beneficiat de protecţie temporară, conform comunicatului de presă. Conform analizei EY, România a avut preponderent rolul unei ţări de tranzit, nu al unei destinaţii principale, înregistrând o pondere mai scăzută din totalul ucrainenilor care au părăsit Ucraina, ca urmare a conflictului cu Rusia, adaugă sursa menţionată.

Conform comunicatului, această situaţie a creat atât provocări, cât şi oportunităţi pentru economia românească, oferind companiilor locale o resursă valoroasă de forţă de muncă în sectoare cu deficit de personal. În timp ce majoritatea refugiaţilor ucraineni sunt la vârste active, integrarea lor pe piaţa muncii rămâne o provocare, în principal din cauza barierelor lingvistice şi a diferenţelor culturale, explică sursa precizată. Totuşi, cu sprijinul adecvat din partea mediului de afaceri şi a autorităţilor, România poate transforma această criză umanitară într-o oportunitate de dezvoltare economică şi socială, adaugă sursa citată.

Un alt aspect important al migraţiei este creşterea numărului de nomazi digitali, profesionişti care lucrează la distanţă şi care aleg să îşi desfăşoare activitatea din România, evidenţiază comunicatul. Aceşti nomazi digitali pot aduce competenţe avansate şi pot contribui la economia locală, stimulând consumul şi inovaţia, potrivit sursei anterior menţionate. România a introdus un cadru legal pentru a atrage nomazii digitali, dar este necesar să se simplifice procesul de obţinere a vizelor şi să se reducă cerinţele birocratice pentru a face ţara mai atractivă pentru aceşti profesionişti, specifică sursa precizată.

Conform comunicatului, este esenţial ca mediul de afaceri şi autorităţile să colaboreze pentru a transforma migraţia într-un avantaj competitiv. Prin politici eficiente de integrare, sprijin pentru imigranţi şi atragerea nomazilor digitali, România poate beneficia de pe urma acestui fenomen şi poate construi un viitor economic sustenabil, mai adaugă comunicatul remis redacţiei.