STUDIU MKOR: Momentum decisiv înainte de alegeri: Nicuşor Dan urcă constant înainte de turul 2, Simion pierde teren

Agenţia independentă de cercetare MKOR prezintă rezultatele celui mai recent val al studiului Consumer Sentiment 2025, realizat între 8 şi 14 mai 2025 pe un eşantion reprezentativ naţional de 3.357 de respondenţi cu vârste de peste 18 ani, cu o marjă de eroare de ±1,7%, la un nivel de încredere de 95%, pentru a măsura intenţia de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din România, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Metodologia agilă, longitudinală a urmărit evoluţia intenţiei de vot în zilele dinaintea turului al doilea al alegerilor prezidenţiale. Datele oferă o perspectivă unică asupra dinamicii preferinţelor electorale şi identifică segmentele-cheie care pot influenţa rezultatul final.

Evoluţia intenţiilor de vot pentru turul al II-lea

Analiza votului declarat pe datele din 3 valuri succesive derulate în intervalul 8-14 mai 2025 arată o schimbare clară în preferinţele electoratului:

Nicuşor Dan porneşte de la 32,1% în prima perioadă (08-09 mai) şi urcă constant până la 35,3% în ultima (12-14 mai), înregistrând un avans de +3,2 puncte procentuale.

George Simion înregistrează o scădere de la 34,1% la 32,0% între primul şi ultimul val, pierzând 2,1% faţă de nivelul iniţial

Dacă îi privim doar pe respondenţii hotărâţi să aleagă un candidat (voturi redistribuite), Nicuşor Dan urcă la 51,7%, iar George Simion la 48,3% - un avantaj mai degrabă simbolic, care lasă finalul turului II în seama indecişilor.

În cele şase zile de monitorizare a intenţiei de vot se vede o mişcare aproape liniară - dar cu sens opus pentru cei doi competitori. Nicuşor Dan câştigă, în medie, câte un punct procentual la fiecare val: 32,1% → 33,8% → 35,3%. Pentru prima dată de la anunţarea rezultatelor din turul 1, el trece peste pragul simbolic de 35%, ceea ce sugerează că mesajul din dezbaterile prezidenţiale a început să prindă, potrivit comunicatului.

Profilul susţinătorilor fiecărui candidat

Nicuşor Dan conduce în mediul urban, cu 71% din voturile totale. Sprijinul său creşte odată cu nivelul de educaţie şi venituri: în special persoane cu studii superioare (41%) şi venituri mari (22%). Electoratul său este preocupat în special de cheltuielile de bază (44%, +2,7% faţă de medie), şi acordă o mai mare atenţie unor teme precum calitatea educaţiei (+5,1% faţă de medie), evoluţia dobânzilor (+3% faţă de medie) şi sănătatea fizică şi mentală (+2,1%, respectiv +2,9% faţă de medie).

Pe de altă parte, electoratul lui George Simion se împarte în mod egal între rural şi urban (50-50%), fiind în special persoane cu studii generale (55%) şi venituri mici (47%). Electoratul său este preocupat în special de nivelul taxelor şi impozitelor (43.5%, +1,6% faţă de medie), de cel al salariilor (+3% faţă de medie), precum şi de îngrijirea unor membri ai familiei (copii, vârstnici, +1,9% faţă de medie).

De ce îl votează românii pe candidatul lor?

Motivaţiile din spatele votului ce aşteptări au alegătorii şi ce probleme vor să le fie rezolvate de candidatul preferat. Studiul MKOR a analizat aceste răspunsuri în profunzime, pe baza unui set de întrebări deschise, la care au răspuns peste 2000 de alegători.

Când sunt întrebaţi direct "Care este principalul motiv pentru care votezi pentru...?", românii răspund astfel:

Dorinţa de schimbare / vot anti-sistem - 27,7%

Personalitate şi integritate - 17,8%

Competenţă şi experienţă - 11,9%

Motivaţiile diferă puternic în funcţie de candidat, Nicuşor Dan fiind apreciat de electoratul său mai ales pentru integritate şi personalitate (28%), pentru orientare politică şi valori ideologice (26%) şi pentru competenţă şi experienţă (18%). Alţi 18% dintre votanţii săi spun că e un vot anti-sistem. Aceştia resping populismul şi "vocea poporului" (doar 12,6%) - în cazul acestui candidat domină raţiunea, nu revolta.

George Simion este ales de 54% dintre alegătorii săi pentru că vor o schimbare radicală, 18% îl aleg pentru orientare politică şi valori ideologice, şi doar 5% pentru competenţă. Nu pun accent pe educaţia sau integritatea candidatului, se precizează în comunicat.

Cu cine votează indecişii

Pe baza unui model de probabilitate construit de analiştii MKOR, fiecărui respondent indecis sau care a refuzat să răspundă cu cine va vota i s-a atribuit o şansă de vot pentru un candidat, pentru a obţine o imagine mai apropiată de realitatea pe care o vom vedea pe 18 mai la urne - în ciuda faptului că 1 din 3 votanţi au refuzat să îşi declare intenţiile reale de vot.

Astfel, după realocarea acestor răspunsuri, distribuţia intenţiei reale de vot arată cum aproximativ 1% din intenţia de vot pentru G. Simion migrează în fiecare zi către N. Dan:

George Simion rămâne înaintea lui Nicuşor Dan la finalul perioadei măsurate, însă avantajul său scade constant, ajungând la o intenţie totală de vot de 50,7% în 14 mai, faţă de 55,2% în primele zile ale sondajului (8-9 mai)

Nicuşor Dan câştigă exact cât pierde George Simion, urcând de la 44,8% la 49,3%, reducând ecartul de la +10,4% la doar +1,4% cu 4 zile înaintea scrutinului pentru turul al doilea

Cine sunt indecişii şi cei care refuză să declare cu cine votează

Proporţia celor care încă nu şi-au definitivat opţiunea (indecişi sau nu răspund) rămâne semnificativă, însumând 29,5% din eşantion, indicând un rezervor decisiv de voturi care poate fi mobilizat în ultimele zile de campanie

În timp ce procentul indecişilor a scăzut progresiv, cu 4% în perioada analizată, de la 17% (8-9 mai) la 13% (12-14 mai), ponderea celor care "Nu răspund" a crescut de la 11.1% (08-09 mai) la 13.3% (12-14 mai), o creştere de +2.2%, sugerând că o parte a indecişilor ar fi putut opta pentru ascunderea opţiunii reale de vot, în loc să opteze pentru un anumit candidat.

Această dinamică semnalează o cursă extrem de volatilă, în care mobilizarea electoratului şi captarea segmentului indecis pot schimba balansul final al turului al II-lea, potrivit comunicatului.

Neîncrederea în politică - cel mai puternic obstacol în calea votului

Cei care iau în calcul să absenteze de la vot au, în majoritate, un motiv clar: nu mai cred în politicieni. 52,5% dintre respondenţi declară că lipsa de încredere în candidaţi şi în clasa politică este motivul principal pentru care ar putea rămâne acasă. Această suspiciune capătă nuanţe diferite în funcţie de profilul demografic al votanţilor:

Tinerii de 18-27 se simt deconectaţi de procesul electoral. Mulţi spun că "votul nu contează" (25%) sau că nu au timp (11%), semnalând o problemă de relevanţă şi accesibilitate a procesului electoral pentru această generaţie.

Adulţii de peste 57 de ani şi absolvenţii de studii superioare sunt mai critici faţă de sistemul politic în ansamblu. Dezamăgirea lor e clară: între 16% şi 18% spun că nu vor vota pentru că sunt profund nemulţumiţi de direcţia în care merge ţara, nu doar de candidaţi.

5 direcţii strategice pentru turul decisiv

Studiul MKOR relevă câteva direcţii pe care echipele de campanie şi jurnaliştii care vor să înţeleagă unde se joacă diferenţa în turul al doilea le pot folosi.

1. Indecişii - cheia rezultatului

Aproape 3 din 10 români sunt încă indecişi, nu răspund sau spun că nu merg la vot. Aceşti oameni pot decide alegerile. Mesajele care subliniază miza individuală a votului ("contează dacă mergi") pot activa acest segment şi Informaţiile practice - unde, când şi cum se votează - trebuie să fie clare şi accesibile.

2. Tinerii (Gen Z, 18-27 ani) - greu de mobilizat, dar influenţi

Cei între 18-27 de ani spun că nu au timp şi nu cred că votul lor contează. Pentru ei, funcţionează mai bine mesaje despre viitorul lor (joburi, educaţie, siguranţă) şi formate scurte, digitale: video, notificări push, meme-uri cu substanţă. Mesajele de la influenceri şi vedete sunt bine primite de acest public.

3. Urbanul educat - votează raţional

Alegătorii din oraşe, cu studii superioare şi venituri mari, pun accent pe competenţă, integritate şi reformă transparentă. Aceştia vor dovezi, nu promisiuni. Pentru ei, contează realizările concrete, experienţa profesională şi planurile clare în educaţie, sănătate şi digitalizare.

4. Economia în prim plan

Temele sociale şi economice sunt în prim-plan pentru majoritatea alegătorilor: Taxe şi impozite - 41,9%, Cheltuielile de bază - 41,3%, Salariile - 35,8%, Siguranţa locului de muncă - 29,5%. Candidaţii care vin cu măsuri clare şi cifre oneste au un avantaj clar.

5. Adaptare zilnică = diferenţă finală

Cursa este strânsă şi în continuă mişcare. Studiul longitudinal MKOR a arătat cum scorul lui Nicuşor Dan a crescut constant în ultimele zile, iar ecartul dintre candidaţi s-a redus de la +10,4% la +1,4%. Într-un context atât de volatil, viteza de reacţie şi adaptarea mesajului zilnic pot înclina balanţa decisive, se menţionează în comunicat.