SUA pun combaterea terorismului de extremă stângă pe agenda securităţii globale

Combaterea „terorismului transnaţional de extremă stângă” ar urma să devină drept prioritate a cooperării globale în materie de securitate în cadrul summitului programat astăzi, la Washington, de secretarul de stat american Marco Rubio, la care au fost invitaţi să participe reprezentanţii a 70 de state din întreaga lume, arată ABC News, Zerohedge, PBS News şi Fox News. Reuniunea, extinsă după ce Departamentul de Stat a invocat un „interes copleşitor” din partea guvernelor străine, urmăreşte să transforme o temă controversată a politicii interne americane într-un nou front internaţional de combatere a terorismului şi să pună bazele unor „acţiuni coordonate” împotriva organizaţiilor şi reţelelor acuzate că încearcă să îşi impună obiectivele politice radicale prin intimidare, violenţă organizată şi campanii de teroare.

Sursele citate susţin că în centrul discuţiilor se va afla mişcarea Antifa, o structură descentralizată şi dificil de delimitat instituţional, dar considerată de administraţia preşedintelui Donald Trump una dintre principalele expresii ale noii ameninţări extremiste, alături de alte grupări politice seculare violente, anarhiste sau revoluţionare. Summitul marchează, astfel, încercarea Washingtonului de a convinge comunitatea internaţională că violenţa de extremă stângă, descrisă de oficialii americani drept o ameninţare „subestimată şi insuficient finanţată”, trebuie scoasă din zona marginală a strategiilor antiteroriste şi plasată în centrul cooperării dintre guverne, serviciile de informaţii şi structurile de aplicare a legii.

Documentele pregătitoare ale summitului arată, potrivit jurnaliştilor americani, că administraţia Trump consideră că extrema stângă violentă a profitat timp îndelungat de concentrarea comunităţii internaţionale asupra terorismului jihadist şi, mai recent, asupra extremismului de dreapta, fără ca reţelele radicale de stânga să fie supuse aceluiaşi nivel de supraveghere, analiză şi cooperare transfrontalieră.

„Prea mult timp, această ameninţare a rămas un punct nevăzut al eforturilor antiteroriste ale comunităţii internaţionale, fiind subestimată şi insuficient finanţată, în pofida pericolului pe care îl reprezintă”, se arată într-o notă transmisă de Departamentul de Stat guvernelor străine şi consultată de presa americană.

Formularea folosită de Washington dezvăluie amploarea obiectivului urmărit de Marco Rubio. Statele Unite nu propun doar o discuţie diplomatică despre incidentele violente comise de activişti radicali, ci o schimbare a modului în care este definit şi tratat terorismul contemporan. Administraţia americană doreşte ca grupările de extremă stângă care recurg la violenţă să fie analizate prin aceleaşi instrumente utilizate împotriva organizaţiilor jihadiste şi a reţelelor extremiste de dreapta: schimburi de informaţii între servicii, anchete financiare, identificarea legăturilor internaţionale, urmărirea susţinătorilor şi combaterea propagandei, recrutării şi finanţării transfrontaliere.

În nota pregătitoare a summitului se afirmă că experţii din structurile de aplicare a legii şi din instituţiile antiteroriste au identificat „o tendinţă clară” prin care „terorişti conectaţi în reţele globale şi motivaţi politic - în special terorişti de extremă stângă” recurg din ce în ce mai mult la „violenţă organizată şi letală pentru a-şi promova obiectivele politice”. Potrivit documentului, scopul întâlnirii este pregătirea unei „acţiuni coordonate” împotriva organizaţiilor internaţionale care „încearcă să pună în aplicare o viziune politică extremistă prin intimidare şi campanii coordonate de teroare”.

La summit sunt aşteptaţi miniştri şi alţi reprezentanţi de rang înalt din state europene, latino-americane şi asiatice, inclusiv din India şi Israel. Reuniunea fusese pregătită iniţial pentru aproximativ 60 de ţări, însă Departamentul de Stat a anunţat că lista invitaţilor a fost extinsă cu peste zece state, ca urmare a interesului manifestat faţă de combaterea „ameninţării internaţionale tot mai mari reprezentate de violenţa de extremă stângă”. Numărul mare al participanţilor îi oferă administraţiei Trump posibilitatea de a prezenta fenomenul nu ca pe o obsesie politică exclusiv americană, ci ca pe o problemă de securitate care traversează frontierele şi afectează state cu sisteme politice, experienţe istorice şi niveluri diferite de expunere la extremism.

Pe agenda discuţiilor se vor afla schimbul de informaţii, cooperarea dintre serviciile de securitate şi structurile de aplicare a legii, identificarea fluxurilor de finanţare, analiza reţelelor internaţionale şi stabilirea unor mecanisme comune de reacţie. Washingtonul porneşte de la ideea că grupările radicale contemporane nu mai au nevoie de o conducere centralizată sau de structuri ierarhice clasice pentru a acţiona coordonat. Ideologia, propaganda, metodele de atac, instrucţiunile operative şi campaniile de mobilizare pot fi transmise rapid prin reţele digitale, iar organizaţii formal independente pot adopta aceleaşi ţinte şi tactici fără să primească ordine de la un comandament unic.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a declarat, potrivit surselor citate, că administraţia Trump tratează cu seriozitate lacunele acumulate timp de decenii în strategiile de combatere a terorismului. Poziţia Washingtonului este că motivaţia politică a autorilor nu diminuează gravitatea violenţei şi că organizaţiile care răpesc persoane, atacă poliţişti, vizează civili sau folosesc teroarea pentru a obţine schimbări politice trebuie să suporte consecinţe similare, indiferent dacă îşi justifică acţiunile prin ideologii jihadiste, naţionaliste, rasiste, anarhiste, comuniste sau antifasciste.

Departamentul de Stat a precizat că desemnările teroriste promovate de administraţia americană vizează grupări „implicate în activităţi teroriste violente, precum răpirea de persoane, atacarea forţelor americane de ordine şi atacarea populaţiei civile”. Clarificarea încearcă să traseze o linie între activismul politic, inclusiv cel radical, şi organizaţiile care trec la violenţă. Tocmai această linie va reprezenta însă una dintre marile probleme ale summitului, întrucât aplicarea instrumentelor antiteroriste unor mişcări descentralizate ridică riscul ca definiţiile juridice să fie extinse dincolo de faptele violente şi să ajungă la ideologii, donatori, protestatari sau adversari politici.

Poziţia lui Marco Rubio se înscrie în linia politică stabilită direct de Donald Trump. În octombrie 2025, preşedintele american a organizat la Casa Albă o masă rotundă dedicată mişcării Antifa, pe care a prezentat-o drept una dintre cele mai grave ameninţări interne la adresa Statelor Unite. „Ar trebui să le fie clar tuturor americanilor că avem în ţara noastră o ameninţare teroristă de stânga foarte gravă: radicali asociaţi grupării teroriste interne Antifa”, afirma Donald Trump. Preşedintele susţinea şi că „alţi extremişti de stânga desfăşoară o campanie de violenţă împotriva agenţilor ICE şi a altor oficiali însărcinaţi cu aplicarea legii federale”. Mai mult, noua strategie naţională antiteroristă a Statelor Unite, semnată în mai 2026, a transformat această poziţie politică într-o orientare oficială de securitate. Documentul acordă o atenţie specială „grupărilor politice seculare violente” şi prevede că administraţia va identifica şi va contracara „grupările politice seculare violente a căror ideologie este antiamericană, radical-transgender sau anarhistă, precum Antifa”. Prin această formulare, Casa Albă extinde aria ameninţărilor considerate prioritare şi anunţă că instrumentele antiteroriste americane nu vor mai fi concentrate predominant asupra organizaţiilor motivate religios sau rasial.

American Civil Liberties Union a criticat deja abordarea administraţiei Trump, acuzând-o că urmăreşte activişti şi donatori paşnici, aflaţi în opoziţie politică, „sub pretextul combaterii violenţei politice şi terorismului intern”. Organizaţia avertizează că lipsa unor definiţii precise poate estompa diferenţa dintre terorism, infracţiuni comise în timpul manifestaţiilor, activism radical, nesupunere civică şi exercitarea legitimă a libertăţii de exprimare şi de asociere.

Rezerve există inclusiv în interiorul aparatului american de securitate. Trei actuali şi foşti oficiali ai Statelor Unite şi-ar fi exprimat temerea că desemnările promovate acum împotriva Antifa ar putea crea un precedent periculos. Instrumentele folosite de o administraţie republicană împotriva grupărilor radicale de stânga ar putea fi preluate ulterior de o administraţie democrată şi îndreptate împotriva mişcărilor conservatoare. Riscul nu priveşte doar politica americană, deoarece modelul de cooperare construit la summitul de la Washington ar putea fi preluat şi de guverne tentate să îşi prezinte adversarii interni drept ameninţări teroriste.

Controversa este alimentată şi de datele privind amploarea fenomenului. Potrivit surselor citate, o analiză realizată în 2025 de Center for Strategic and International Studies a constatat că violenţa de stânga a crescut în Statele Unite în ultimul deceniu, dar că „a pornit de la niveluri foarte scăzute şi rămâne mult sub nivelurile istorice ale violenţei comise de atacatori de dreapta şi jihadişti”. Raportul nu recomandă ignorarea extremismului de stânga, dar avertizează împotriva concentrării disproporţionate a resurselor asupra unei singure categorii de ameninţări.