Suma alocată de UE pentru proiectele feroviare din 2026, mult mai mică decât necesarul solicitat

Nevoia de finanţare pentru infrastructura de transport din UE este mai mare decât sumele alocate de Comisia Europeană, potrivit unui comunicat de presă emis de Agenţia Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură şi Mediu (CINEA), care a anunţat că a primit, până la data limită - 6 octombrie, 246 de cereri în cadrul apelurilor CEF Transport 2026. Cofinanţarea solicitată prin proiectele respective este de aproape 3 miliarde euro, conform sursei citate, de 2,69 ori mai mare decât bugetul disponibil, de aproximativ 1,1 miliarde euro. Raportul dintre cerere şi ofertă arată presiunea asupra finanţării europene. Calculat pe baza proporţiei comunicate de CINEA, bugetul ar acoperi aproximativ 37% din sumele solicitate.

România participă la această competiţie cu şapte aplicaţii depuse, conform informaţiilor de pe site-ul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. La finalul lunii septembrie, reprezentanţii Ministerului Transporturilor afirmau, potrivit unor informaţii publicate de mass-media, că un proiect vizează modernizarea a 63 kilometri de cale ferată, pe secţiunea Segarcea-Calafat, lucrare estimată la 75 milioane euro, şi modernizarea a 13,14 kilometri între Ulmeni şi Buzău, estimată la 35 milioane euro. Prima propunere era încadrată în componenta de coeziune, iar a doua în cea de mobilitate militară, potrivit CFR SA care se ocupa de pregătirea dosarelor în vedere depunerii la CINEA. Împreună, cele două proiecte înseamnă peste 76 de kilometri de cale ferată şi investiţii estimate la 110 milioane de euro. Ministerul Transporturilor preciza că aceste valori reprezintă costurile estimate ale investiţiilor; contribuţia solicitată efectiv prin CEF urma să fie stabilită la definitivarea candidaturilor.

Cele mai importante proiecte sunt transfrontaliere şi se referă la două investiţii feroviare pregătite în cooperare cu Bulgaria şi Grecia. Cooperarea celor trei ţări urmăreşte dezvoltarea conexiunilor de-a lungul coridorului Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee şi al unor secţiuni conectate ale TEN-T. Ea se bazează pe memorandumul şi planul de acţiune semnate la Bruxelles pe 3 decembrie 2025, care stabilesc un cadru comun pentru pregătirea, finanţarea şi implementarea investiţiilor transfrontaliere. Semnificaţia economică a acestei abordări este clară: beneficiile modernizării unei linii depind şi de capacitatea infrastructurii din ţările vecine de a prelua traficul.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei finanţează legăturile care trebuie să transforme infrastructurile naţionale într-o reţea europeană funcţională, şi nu construirea unor sectoare izolate. Apelurile depuse până pe 6 octombrie la instituţia europeană vizează căile ferate şi căile navigabile interioare din reţeaua centrală TEN-T, electrificarea transportului rutier de mărfuri şi a operaţiunilor aeroportuare, infrastructura electrică din porturi, adaptarea navelor pentru combustibili alternativi, conexiunile de la frontierele externe, digitalizarea transportului rutier şi mobilitatea militară. Sunt eligibile atât entităţile publice, cât şi cele private din UE şi din ţările asociate, Ucraina şi Republica Moldova.

De exemplu, în urma deciziei guvernului condus de Peter Magyar, Ungaria a depus şase proiecte pentru apelul CEF Transport Reflow. Acestea includ pregătirea unei linii de mare viteză între Budapesta, Viena şi Varşovia, adaptări pentru utilizare civilă şi militară la aeroporturile Budapesta şi Koln, pregătirea modernizării liniei Balatonszentgyorgy-Gyekenyes, infrastructură rutieră digitală, patru puncte de încărcare pentru vehicule grele la Tolmacs şi un studiu comun privind un coridor cu utilizare duală. Sursa descrie candidaturi anunţate înaintea termenului-limită, fără să confirme înregistrarea finală a fiecăreia.

Decizia financiară va fi luată în 2027, după ce experţii CINEA vor verifica admisibilitatea şi eligibilitatea proiectelor; apoi propunerile eligibile vor fi evaluate de experţi independenţi, Comisia Europeană şi agenţie. Rezultatele evaluării vor fi anunţate în martie 2027, iar acordurile de finanţare pentru proiectele selectate ar urma să fie semnate până la finalul luni iunie.