SUPLIMENT ECO-ECONOMIE ”Schimbarea comportamentului de colectare începe prin informare corectă şi repetată”

Reporter: Ce este Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor şi ce misiune are?

Elena Gaşpar Ion: Asociaţia Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor - SNRB - este o organizaţie non-guvernamentală şi non-profit, înfiinţată în 2010, care preia responsabilitatea producătorilor şi importatorilor de baterii şi acumulatori pentru organizarea unui sistem funcţional de colectare, trasabilitate şi reciclare a deşeurilor de baterii şi acumulatori. Misiunea noastră este să transformăm o obligaţie legală într-un sistem real, predictibil şi accesibil. Ne concentrăm pe atingerea ţintelor de colectare, pe asigurarea reciclării şi valorificării corecte, dar şi pe construirea unei culturi a responsabilităţii faţă de mediu. În centrul activităţii noastre se află două provocări majore: accesul la puncte de colectare şi lipsa obişnuinţei de a colecta separat bateriile uzate. De aceea, dezvoltăm permanent reţeaua de puncte de colectare şi investim în educarea consumatorilor, de la copii până la adulţi. Din 2012, SNRB este membru fondator EUCOBAT, asociaţia europeană a organizaţiilor de transfer de responsabilitate din domeniul bateriilor, ceea ce ne permite să fim conectaţi la bunele practici şi la evoluţiile europene din domeniu.

Reporter: Ce programe de educare a consumatorilor derulaţi şi cui vă adresaţi?

Elena Gaşpar Ion: Educaţia este una dintre direcţiile centrale ale activităţii SNRB. Ne adresăm copiilor, tinerilor, adulţilor, comunităţilor locale, companiilor şi instituţiilor, pentru că schimbarea comportamentului de colectare începe prin informare corectă şi repetată. Derulăm programe educaţionale în şcoli, campanii de informare, activări în comunităţi, proiecte interactive şi evenimente publice prin care explicăm, într-un limbaj accesibil, de ce bateriile nu trebuie aruncate la gunoi şi ce impact pot avea asupra mediului. Un exemplu relevant este implicarea noastră în Earthbate Challenge Romania, unde sustenabilitatea este abordată prin educaţie, gândire critică şi dezbatere. În paralel, organizăm activităţi pentru copii şi familii în cadrul evenimentelor publice, astfel încât mesajul reciclării să fie transmis într-un mod prietenos, practic şi memorabil.

• ”Un sistem de reciclare trebuie să fie funcţional, sigur şi uşor de folosit”

Reporter: Ce servicii oferiţi şi prin ce parteneriate le puneţi la dispoziţia clienţilor?

Elena Gaşpar Ion: SNRB oferă servicii integrate pentru gestionarea responsabilă a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi. Vorbim despre preluarea obligaţiilor legale ale producătorilor şi importatorilor, organizarea colectării, raportare, trasabilitate, consultanţă de conformare şi sprijin pentru implementarea soluţiilor de colectare. Aceste servicii sunt puse la dispoziţie printr-o reţea de parteneriate cu operatori economici, retaileri, instituţii, unităţi de învăţământ, autorităţi locale şi operatori specializaţi în colectare, transport şi reciclare. Pentru noi, un sistem de reciclare trebuie să fie funcţional, sigur şi uşor de folosit. Niciun sistem de reciclare nu poate funcţiona izolat. Este nevoie de cooperare între producători, OTR/EPR, comercianţi, colectori, reciclatori, autorităţi şi consumatori.

Reporter: Care sunt indicatorii reali după care poate fi evaluată performanţa unui sistem naţional de reciclare a bateriilor?

Elena Gaşpar Ion: Performanţa unui sistem naţional de reciclare nu poate fi evaluată doar prin mesaje publice sau campanii punctuale. Ea trebuie măsurată prin indicatori concreţi. Cei mai importanţi indicatori sunt cantităţile colectate, gradul de colectare raportat la obligaţiile legale, acoperirea reţelei de colectare, accesibilitatea punctelor de colectare, trasabilitatea fluxurilor, calitatea raportării şi capacitatea sistemului de a implica activ consumatorii. Un alt indicator esenţial este continuitatea. Nu este suficient să ai campanii izolate sau rezultate de moment. Un sistem performant trebuie să funcţioneze constant, să fie predictibil, auditat, documentat şi capabil să demonstreze ce s-a întâmplat cu bateriile colectate. Aş adăuga şi indicatorii educaţionali: câţi oameni au fost informaţi, câte şcoli au fost implicate, câte comunităţi au fost activate şi în ce măsură se schimbă comportamentul de colectare în timp.

• ”Economia circulară nu înseamnă doar colectare”

Reporter: Are România infrastructura şi mecanismele necesare pentru a transforma reciclarea bateriilor într-un model funcţional de economie circulară?

Elena Gaşpar Ion: România are deja o parte importantă din infrastructură şi mecanisme, dar sistemul are nevoie de consolidare, coordonare şi predictibilitate. Avem operatori, avem puncte de colectare, avem organizaţii de transfer de responsabilitate, avem parteneriate şi avem legislaţie. Provocarea este ca toate aceste elemente să funcţioneze coerent împreună. Economia circulară nu înseamnă doar colectare. Înseamnă prevenirea pierderii resurselor, trasabilitate, tratare corectă, reciclare eficientă şi reintegrarea materialelor valoroase în circuitul economic. Regulamentul european privind bateriile confirmă această schimbare de perspectivă: bateriile sunt privite nu doar ca produse sau ca deşeuri, ci ca parte a unui lanţ valoric strategic, care include sustenabilitate, siguranţă, colectare, reciclare, reutilizare şi paşaport digital. România are potenţial, dar pentru a transforma acest potenţial într-un model funcţional este nevoie de colaborare reală între autorităţi, industrie, retail, OTR/EPR, operatori şi consumatori.

Reporter: În domeniul în care activaţi, în ce măsură vine presiunea din reglementări şi în ce măsură din partea consumatorilor?

Elena Gaşpar Ion: În prezent, presiunea cea mai puternică vine din zona reglementărilor. Legislaţia europeană şi naţională impune obiective clare, obligaţii de raportare, trasabilitate şi conformare, iar companiile trebuie să demonstreze că îşi îndeplinesc responsabilităţile. În acelaşi timp, observăm o presiune tot mai vizibilă din partea consumatorilor, mai ales în rândul generaţiilor tinere. Oamenii încep să întrebe ce se întâmplă cu deşeurile, unde ajung bateriile colectate, dacă sunt reciclate corect şi ce pot face concret. Cred că direcţia sănătoasă este întâlnirea acestor două forţe: reglementarea creează cadrul, iar consumatorul informat creează presiunea de comportament. Când cele două funcţionează împreună, sistemul devine mai eficient şi mai credibil.

• ”Cea mai mare pierdere apare la nivelul consumatorului final”

Reporter: Unde se produce, în prezent, cea mai mare pierdere în lanţul de colectare şi reciclare: la nivel de consumator, retail, logistică sau procesare?

Elena Gaşpar Ion: Cea mai mare pierdere apare, în continuare, la nivelul consumatorului final. Foarte multe baterii rămân în sertare, în locuinţe, în jucării vechi, telecomenzi, dispozitive mici sau aparate pe care oamenii nu le mai folosesc. O altă parte ajunge, din păcate, în deşeurile menajere. Aici este punctul critic: prima decizie. Dacă bateria este dusă într-un punct de colectare, lanţul poate funcţiona. Dacă rămâne blocată în casă sau ajunge la gunoi, ea iese din circuitul corect. De aceea, educarea consumatorului, vizibilitatea punctelor de colectare şi accesul simplu la infrastructură sunt esenţiale. Retailul, logistica şi procesarea pot fi îmbunătăţite, dar fără prima decizie corectă a consumatorului, sistemul pierde resursa chiar de la început.

Reporter: Cum poate fi crescut gradul de colectare fără a transfera integral costurile către consumatorul final?

Elena Gaşpar Ion: Gradul de colectare poate creşte prin sisteme mai eficiente, parteneriate mai bune şi educaţie constantă, nu doar prin costuri suplimentare puse pe consumator. Este nevoie de puncte de colectare mai vizibile, mai accesibile şi mai bine integrate în locurile în care oamenii ajung oricum: retail, şcoli, instituţii, sedii de companii, comunităţi locale. Consumatorul trebuie să simtă că este simplu să colecteze corect. În acelaşi timp, sistemul trebuie finanţat corect prin mecanisme de răspundere extinsă a producătorului. Producătorul rămâne în centrul responsabilităţii, iar OTR/EPR este instrumentul prin care această responsabilitate se transformă în colectare, logistică, raportare, trasabilitate şi reciclare. Când sistemul este eficient, costurile nu sunt împinse simplist către consumator, ci sunt distribuite echilibrat în cadrul lanţului de responsabilitate.

• ”Industria va avea nevoie de investiţii în tehnologie, standardizare, digitalizare şi competenţe specializate”

Reporter: Care sunt cele mai mari provocări tehnologice şi logistice ale reciclării bateriilor?

Elena Gaşpar Ion: Bateriile sunt foarte diferite între ele: au compoziţii chimice diferite, dimensiuni diferite, riscuri diferite şi trasee diferite de colectare şi reciclare. De aici apar principalele provocări tehnologice şi logistice. Vorbim despre siguranţa în manipulare, prevenirea riscurilor de incendiu, sortarea corectă, transportul specializat, trasabilitatea, depozitarea temporară în condiţii sigure şi capacitatea de procesare adecvată. Pe măsură ce cresc volumele de acumulatori, baterii pentru mobilitate uşoară, vehicule electrice şi sisteme de stocare, aceste provocări devin mult mai complexe. Industria va avea nevoie de investiţii în tehnologie, standardizare, digitalizare şi competenţe specializate. Regulamentul european pune deja accent pe colectare separată, tratare, eficienţă a reciclării, valorificare materială şi raportare, ceea ce arată că reciclarea bateriilor intră într-o etapă mult mai tehnică şi mai verificabilă.

Reporter: Cum ar putea accelera semnificativ colectarea bateriilor în România?

Elena Gaşpar Ion: Colectarea bateriilor în România poate fi accelerată prin trei direcţii: acces, educaţie şi responsabilizare.

Acces înseamnă mai multe puncte de colectare vizibile, apropiate de consumator şi uşor de folosit. Educaţie înseamnă campanii constante în şcoli, comunităţi, retail şi mediul online. Responsabilizare înseamnă implicarea tuturor actorilor: producători, importatori, retaileri, autorităţi, OTR/EPR, operatori şi consumatori. Avem nevoie de un mesaj simplu şi repetat: bateriile nu se aruncă la gunoi. Se colectează separat, pentru că pot polua, dar conţin şi resurse valoroase. În paralel, este necesară o mai bună coordonare între autorităţi şi industrie, astfel încât infrastructura existentă să fie utilizată mai eficient, iar datele privind colectarea să fie clare, verificabile şi comparabile.

• ”Digitalizarea ajută la raportare, monitorizare, eficienţă operaţională şi transparenţă”

Reporter: Ce rol joacă trasabilitatea şi digitalizarea în construirea unui sistem credibil de reciclare?

Elena Gaşpar Ion: Trasabilitatea şi digitalizarea sunt esenţiale. Fără ele, reciclarea rămâne greu de verificat şi uşor de contestat. Un sistem credibil trebuie să poată demonstra ce s-a colectat, de unde s-a colectat, unde a ajuns, cum a fost tratat, ce cantităţi au fost reciclate şi ce materiale au fost recuperate. Digitalizarea ajută la raportare, monitorizare, eficienţă operaţională şi transparenţă. Regulamentul european introduce inclusiv paşaportul pentru baterii, gândit ca un instrument de transparenţă de-a lungul lanţului valoric, care poate facilita urmărirea bateriilor, accesul la informaţii relevante şi gestionarea lor corectă la finalul ciclului de viaţă. Pe termen lung, diferenţa dintre sustenabilitatea declarativă şi sustenabilitatea reală va fi făcută exact de această capacitate de a demonstra, nu doar de a afirma.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia industriei reciclării bateriilor în contextul unei cereri tot mai mari de vehicule electrice?

Elena Gaşpar Ion: Cererea tot mai mare de vehicule electrice va transforma profund industria reciclării bateriilor. Vorbim despre volume mai mari, baterii mai complexe, riscuri mai ridicate, dar şi despre o valoare strategică mai mare a materialelor recuperate. Bateriile nu mai pot fi privite doar ca deşeuri. Ele devin surse de materiale critice care pot fi reintegrate în economie, reducând dependenţa de materii prime primare şi sprijinind tranziţia energetică. Industria reciclării bateriilor va deveni mai tehnologizată, mai reglementată şi mai strategică. Va fi legată nu doar de protecţia mediului, ci şi de securitatea resurselor, competitivitatea economică, mobilitatea electrică şi autonomia industrială europeană.

• ”Sustenabilitatea devine un criteriu de competitivitate”

Reporter: Per ansamblu, cum vedeţi trecerea de la ”sustenabilitate declarativă” la obligaţia de a demonstra rezultate concrete şi măsurabile? Cât de mult s-a transformat sustenabilitatea într-un criteriu real de competitivitate?

Elena Gaşpar Ion: Această trecere este inevitabilă şi necesară. Am depăşit etapa în care sustenabilitatea putea fi tratată doar ca imagine, comunicare sau intenţie bună. Astăzi, companiile trebuie să demonstreze concret ce fac: ce colectează, ce reduc, ce reciclează, ce raportează, cum gestionează riscurile şi ce impact real au. Sustenabilitatea devine un criteriu de competitivitate pentru că partenerii, investitorii, autorităţile şi consumatorii cer tot mai multă transparenţă. Companiile care înţeleg din timp această schimbare vor avea un avantaj. Cele care tratează sustenabilitatea doar ca pe o obligaţie birocratică vor rămâne în urmă. În domeniul bateriilor, această schimbare este foarte clară: nu mai este suficient să spui că eşti responsabil. Trebuie să poţi demonstra prin date, trasabilitate, raportare şi rezultate măsurabile.

Reporter: Care sunt sectoarele economice care vor resimţi cel mai puternic presiunea responsabilităţii de mediu în următorii ani?

Elena Gaşpar Ion: Presiunea responsabilităţii de mediu va creşte în toate sectoarele, dar cele mai expuse vor fi industriile cu impact direct asupra resurselor, energiei, produselor puse pe piaţă şi deşeurilor generate. Vorbim despre retail, producţie, electronică şi electrocasnice, automotive, energie, logistică, construcţii, industria bunurilor de larg consum şi, în general, toate sectoarele care folosesc baterii, echipamente electrice sau ambalaje şi care generează fluxuri semnificative de deşeuri. Aceste sectoare vor trebui să demonstreze mai clar cum gestionează resursele, emisiile, deşeurile şi responsabilitatea pe întreg lanţul valoric. Responsabilitatea de mediu nu va mai fi un capitol separat în strategia unei companii. Va deveni parte din modul în care compania funcţionează, produce, vinde, colectează, raportează şi rămâne competitivă.

Reporter: Vă mulţumesc!