Trump nu mai are bani sa-i plătească pe angajaţii Guvernului şi i-a trimis acasă

Donald Trump se confruntă, în aceste zile, cu o situaţie pe care a mai întâlnit-o în primul său mandat prezidenţial, în perioada decembrie 2018-ianuarie 2019: activitatea Administraţiei SUA este limitată, din cauza lipsei fondurilor care nu au fost aprobate încă de Congress. De fapt, proiectul de lege nu a trecut, în noaptea de marţi spre miercuri, de Senat, deoarece democraţii s-au opus acestuia. Astfel, întreaga maşinărie a statului - de la birouri guvernamentale la servicii de sănătate, cercetare, programe sociale - încetează să funcţioneze, cu excepţia celor considerate „esenţiale”, până când politicienii revin la masa negocierilor. Conflictul financiar care mocnea de săptămâni a erupt acum într-un "shutdown” brutal, iar ceea ce părea să fie doar o dispută legislativă s-a transformat într-o criză de guvernare, cu reverberaţii profunde nu doar peste oceanele SUA, ci şi până la Bucureşti.

La origini stă impasul dintre democraţi şi republicani: democraţii au respins propunerea republicană de a menţine finanţarea bugetară pe termen scurt fără condiţii, argumentând că una dintre priorităţi trebuie să fie restabilirea extinderilor subvenţiilor de asigurări de sănătate stabilite în perioada COVID şi anularea reducerilor Medicaid incluse în proiectul de lege „One Big Beautiful Bill Act”. Republicanii au insistat pe o continuare „curată” a cheltuielilor actuale în timp ce opoziţia cere reforme, iar voturile s-au blocat. Rezultatul? Ambele rezoluţii - cea a democraţilor şi cea republicană - au fost respinse în Senat cu diferenţă de câteva voturi, iar la miezul nopţii activitatea Guvernului s-a a fost suspendată.

Citeşte Blocaj guvernamental în SUA; cum pot fi influenţate pieţele?

Precedentele "shutdown”-uri au oferit indicii şi avertismente: în 2018-2019, Guvernul a fost oprit timp de 35 de zile, afectând sute de mii de angajaţi, oprind inspecţii alimentare, programe de asistenţă socială, închizând parcuri naţionale şi blocând literalmente activitatea administrativă federală.

Anul acesta, miza este mai ridicată. Administraţia Trump, prin biroul OMB, a cerut ca agenţiile să pregătească planuri de concedieri permanente (reduction in force), nu doar concedieri temporare, ceea ce amplifică tensiunea şi riscul unei restructurări dramatice a aparatului federal.

Impactul este imens. Departamentul de Sănătate şi Servicii Umane (HHS) anticipează că 41 % din personal va fi trimis în concediu neplătit, iar centrele pentru controlul bolilor (CDC) vor pierde majoritatea angajaţilor de comunicare şi coordonare la nivel naţional, afectând răspunsul la crize sanitare şi programe de prevenţie.

Administraţia Federală a Aviaţiei (FAA) va fi obligată să pună în concediu peste 11.000 de angajaţi, iar din cei peste 13.000 de controlori de trafic aerian, mulţi vor lucra fără plată, ceea ce creşte riscul de perturbări, întârzieri şi tensiuni în sistemul aviatic deja fragil.

• Pentagonul îşi limitează activitatea pe reţele de socializare

Economiştii avertizează: industria de turism ar putea pierde 1 miliard de dolari pe săptămână datorită anulărilor de călătorii şi pierderilor în afacerile care depind de fluxurile de turişti.

Zeci sau chiar sute de mii de angajaţi federali vor rămâne fără plată temporar (furloughed) sau vor fi obligaţi să lucreze fără salariu, deşi legea federală le garantează plata retroactivă după încheierea crizei.

Cu toate acestea, vicepreşedintele JD Vance a declarat, ieri după-amiază, într-un interviu la emisiunea „CBS Mornings”, că administraţia Trump nu doreşte să concedieze angajaţi federali în timpul limitării activităţii guvernului.

„Nu vrem să concediem pe nimeni, dar ceea ce vrem să facem este să ne asigurăm că multe dintre serviciile esenţiale ale guvernului rămân funcţionale”, a spus Vance.

Cei consideraţi „esenţiali” - personal militar, securitate naţională, controlul traficului - vor continua să lucreze, dar pe muchie de cuţit, fără garanţii pe termen scurt. De altfel, ieri după-amiază Pentagonul anunţa utilizatorii pe contul oficial de pe reţeaua X că „există o lacună în alocările bugetare şi vor exista actualizări limitate”. Un anunţ similar a fost publicat pe reţeaua X şi de Comandamentul Forţelor americane staţionate în Europa. Site-urile şi paginile militare de pe reţelele de socializare au redirecţionat utilizatorii către o pagină web a Pentagonului care menţiona: „Personalul militar va continua să îşi îndeplinească atribuţiile normale, fără plată, până când o rezoluţie sau alocări de fonduri vor fi adoptate de Congres şi promulgate ca lege”.

Alte efecte colaterale: publicarea datelor economice va fi întârziată, colectarea de informaţii privind ocuparea forţei de muncă va fi paralizată, programe precum WIC (suport alimentar pentru mame şi copii) riscă să rămână fără finanţare dacă blocajul persistă peste câteva zile.

În plan politic, ambele tabere îşi pregătesc arsenalul retoric. Democraţii acuză că republicanii fac guvernajul „ostatic”, cerând concesii pe teme sociale vitale înainte de a aproba finanţarea; republicanii acuză că democraţii blochează o soluţie simplă pentru a obţine priorităţi politice prin forţă.

În plus, Departamentul Locuinţelor (HUD) a afişat pe site-ul oficial un banner care acuză „stânga radicală” de criza de finanţare - o mişcare neobişnuită, cu valenţe propagandistice directe în comunicarea administrativă federală.

Efectele indirecte nu pot fi subestimate: prăbuşirea încrederii în capacitatea Congresului de a guverna riscă să afecteze percepţia pieţelor şi evaluările internaţionale ale ratingului creditului american. Orice întârziere prelungită poate agrava recesiunea latentă, inhiba încrederea consumatorilor şi reduce investiţiile - costuri mai mari decât ar fi presupus menţinerea operabilităţii statului.

Azi-noapte, după închiderea ediţiei, Senatul urma să voteze din nou acelaşi proiect de lege, dar experţii politici de peste Ocean, în special cei consultaţi de Fox News, nu estimau că Administraţia Trump va primi un vot pozitiv. Sursa citată susţine că, până la finalul acestei săptămâni, republicanii ar urma să negocieze cu democraţii pentru a obţine voturile necesare ca bugetul propus de Administraţia Trump pentru noul an fiscal să treacă săptămâna viitoare de Senat.

• Pierderi de miliarde de euro pentru UE, în cazul prelungirii situaţiei actuale din SUA

Limitarea fondurilor de care dispune guvernul american nu este doar o problemă internă a Washingtonului, ci reprezintă un şoc economic cu ecouri globale, care loveşte atât economia SUA, cât şi partenerii săi comerciali într-un moment extrem de vulnerabil. Blocajul administrativ opreşte sau încetineşte operaţiuni esenţiale precum acordarea de împrumuturi, emiterea de permise şi supravegherea agenţiilor federale, ceea ce frânează direct dinamica economică. Consecinţele devin cu atât mai grave cu cât America se confruntă deja cu o creştere anemică, inflaţie persistentă şi o insecuritate financiară în expansiune. În loc să funcţioneze ca stabilizator, limitarea activităţii Administraţiei Trump adânceşte instabilitatea şi alimentează temerile privind o reacţie în lanţ de efecte economice greu de controlat.

Pe măsură ce motoarele economiei încetinesc, impactul traversează Oceanul şi loveşte direct companiile europene, dependente de cererea constantă şi previzibilă a pieţei americane. Firme din sectoare cheie precum utilaje, componente auto sau produse chimice se confruntă cu riscul de a-şi vedea planurile de producţie date peste cap, resursele prost alocate şi veniturile puse sub presiune. Importurile europene se vor confrunta cu blocaje administrative în porturile americane, unde lipsa personalului guvernamental va duce la prelungirea verificărilor şi la întârzieri logistice, perturbând lanţurile de aprovizionare. Pentru companii care funcţionează la secundă în baza unor livrări sincronizate, aceste întârzieri se traduc în costuri suplimentare, transport accelerat, penalităţi pentru nerespectarea termenelor şi pierderi greu de recuperat.

Mai grav este că, în lipsa funcţionarilor federali, aprobările pentru licenţele de export şi reînnoirea permiselor rămân blocate. Exportatorii europeni depind de aceste documente pentru a opera legal în SUA, iar îngheţarea lor echivalează cu o paralizie a activităţilor comerciale. În timp ce regulile rămân în vigoare, mecanismul de aplicare dispare, împingând companiile într-o zonă de incertitudine în care nu ştiu dacă mai pot continua să-şi desfăşoare operaţiunile. Nesiguranţa se reflectă imediat în pieţele bursiere, unde fluctuaţiile negative devin inevitabile pe măsură ce investitorii reacţionează la haosul politic şi la riscul de pierderi în lanţ.

Estimările economiştilor consultaţi de BBC şi Euronews conturează dimensiunea reală a pericolului: două săptămâni de shutdown ar putea reduce PIB-ul Uniunii Europene cu 4 miliarde euro, în timp ce o închidere prelungită de opt săptămâni ar putea împinge pierderile la 16 miliarde euro. Cifrele arată clar că miza nu este doar una americană, ci transatlantică, iar vulnerabilitatea economică se propagă rapid între pieţele interconectate.

În cele din urmă, ceea ce se joacă în culisele negocierilor politice de la Washington depăşeşte simpla funcţionare a instituţiilor federale: este pusă la încercare chiar reputaţia Statelor Unite ca ancoră globală a stabilităţii economice, iar orice fisură în această imagine riscă să destabilizeze echilibrele financiare la nivel mondial.

• Ambasada SUA de la Bucureşti continuă activitatea privind paşapoartele şi vizele în măsura posibilităţilor financiare

Dar ce înseamnă toate acestea pentru România şi români? Ambasada SUA la Bucureşti a anunţat, ieri, că, din lipsă de fonduri pentru desfăşurarea activităţii, pagina de Facebook oficială nu va mai fi actualizată, cu excepţia mesajelor urgente de securitate. Totuşi, serviciile pentru paşapoarte şi vize în ambasadele şi consulatele americane din străinătate vor continua „în măsura posibilităţilor”. În esenţă, cetăţenii români care aşteaptă vize sau servicii consulare americane pot întâmpina întârzieri sau lipsa informaţiilor actualizate - iar comunicarea oficială se va limita doar la situaţii urgente.

Apoi ţara noastră, deja vulnerabilă geopolitic, poate resimţi repercusiuni de imagine şi de cooperare internaţională dacă SUA se retrag din proiecte strategice sau reduc angajamentele externe sub presiunea bugetului.

Privind pe termen mediu, acest shutdown reflectă un sindrom american: guvernanţa paralizată de polarizare politică acută. Când finanţarea statului devine ţintă de luptă electorală, nu soluţie administrativă, efectele nu sunt doar interne, ci contagioase, influenţând reputaţia globală a SUA, încrederea aliaţilor, fluxurile economice şi stabilitatea relaţiilor internaţionale.

În acest moment, ce clarifică shutdown-ul american este că nu mai aistăm la un simplu joc de putere între cele două mari partide americane, ci la o lecţie dură despre cât de fragil devine sistemul democratic atunci când negocierile sunt sacrificate pe altarul mesajelor publice. Dacă nu apare un compromis rapid, consecinţele nu vor fi temporare, ci pot redesena pe termen lung raporturile de forţă interne americane, relaţia SUA cu restul lumii, precum şi poziţia României în acest context tot mai volatil.