UE vrea să reformeze pieţele financiare europene pentru a putea concura cu Wall Street

Comisia Europeană va propune un pachet cuprinzător de reforme în încercarea de a elimina barierele naţionale şi de a crea o piaţă financiară europeană mai profundă, care să rivalizeze cu cea a Statelor Unite, scrie Politico.

Trei persoane informate cu privire la acest plan au declarat că, în decembrie, Comisia Europeană va propune modificarea a cel puţin 10 legi financiare, care acoperă toate aspectele, de la reglementarea produselor de investiţii şi a criptomonedelor până la proiectarea infrastructurii financiare a UE.

Obiectivul general este de a pune la dispoziţia industriei europene aflate în dificultate mai multe investiţii, în efortul de a ţine pasul cu concurenţii din SUA şi China, care se dezvoltă mai rapid.

SUA, în special, depăşesc cu mult UE în ceea ce priveşte capitalul disponibil pentru companiile mai mici care doresc să se dezvolte. Drept urmare, startup-urile europene de succes se mută în mod obişnuit în SUA pentru a avea acces la investiţiile de care au nevoie.

Bruxellesul doreşte cu disperare să oprească această tendinţă şi consideră că crearea unei pieţe de capital cu adevărat deschise este una dintre piesele lipsă din integrarea economică a UE. Însă modificările propuse vor pregăti terenul pentru o luptă politică acerbă cu guvernele blocului, ţările fiind în mod special divizate cu privire la ideea de a acorda UE puterea centrală de supraveghere a pieţelor financiare.

Executivul UE şi-a prezentat planurile, programate în prezent pentru luna decembrie, într-o şedinţă de informare de trei ore, cu uşile închise, pentru oficialii naţionali şi ai Parlamentului European, marţea trecută.

Potrivit mai multor oficiali prezenţi, Comisia intenţionează să publice un pachet care va modifica aproximativ 10 acte legislative existente, redefinind regulile pieţelor financiare din bloc şi modul în care acestea sunt supravegheate.

Legile existente care vor fi modificate includ normele emblematice ale UE privind pieţele financiare, cunoscute sub numele de MiFID şi MiFIR; normele privind casele de compensare, cunoscute sub numele de EMIR; normele privind investiţiile, cunoscute sub numele de AIFMD şi Directiva OPCVM; normele privind depozitarii centrali de valori mobiliare, cunoscute sub numele de CSDR; normele privind criptomonedele, cunoscute sub numele de MiCA; şi regulamentul de reglementare a autorităţii de supraveghere a pieţelor ESMA.

Comisia intenţionează, de asemenea, să propună o reorganizare a modului în care sunt supravegheate firmele de pe pieţele financiare - o chestiune care a fost profund politică şi în mare măsură blocată de capitalele naţionale în trecut. În prezent, majoritatea firmelor sunt supravegheate la nivel naţional, dar Comisia doreşte să transfere o parte mai mare a supravegherii la nivelul UE, sub autoritatea ESMA, cu sediul la Paris.

Discuţiile pe această temă s-au încheiat într-un impas în timpul summitului liderilor UE din primăvara anului 2024, o coaliţie de ţări mici, printre care Luxemburg şi Irlanda - care se tem că firmele lor de servicii financiare se vor muta la Paris - blocând eforturile Franţei de a se angaja într-o supraveghere mai centralizată.

Franţa este un susţinător important al eforturilor de centralizare a supravegherii, dar multe ţări mici se opun acestui plan. Poziţia Germaniei nu este clară, deoarece aceasta s-a opus în mod tradiţional supravegherii centralizate, dar cancelarul Friedrich Merz şi ministrul finanţelor Lars Klingbeil s-au pronunţat în mod pozitiv cu privire la ideea unei burse unice a UE în ultimele săptămâni. Ţara se opune supravegherii centralizate a criptomonedelor, care figurează în planurile Comisiei.

Comisia doreşte acum să transfere supravegherea tuturor furnizorilor de servicii de criptoactive către ESMA. De asemenea, doreşte să transfere supravegherea burselor transfrontaliere mari, a caselor de compensare şi a depozitarilor centrali de valori mobiliare către autoritatea centrală de supraveghere a UE.

Modelul de guvernanţă şi finanţare al ESMA ar fi reformat pentru a reflecta rolul său mai important. Comisia ar introduce un consiliu executiv independent, care ar fi responsabil pentru deciziile de supraveghere, spre deosebire de structura actuală, în care un consiliu format din autorităţi naţionale de supraveghere financiară este principalul factor de decizie. Proporţia finanţării ESMA provenită din taxele de supraveghere plătite de industrie ar creşte, în timp ce proporţia finanţării provenite de la autorităţile naţionale de supraveghere ar putea scădea.

Propunerea va genera cu siguranţă diviziuni politice.

Pachetul privind pieţele este aşteptat în decembrie şi ar putea fi discutat la summitul liderilor UE de la Bruxelles din aceeaşi lună.