Un nou val sperie Europa

Octavian Dan
Ziarul BURSA #Internaţional / 13 august 2021

Sura foto: Agerpres

Sura foto: Agerpres

Lumea stă mai nou sub semnul "valurilor". Nu s-au stins bine ecourile discuţiilor legate de începutul "Valului 4" al pandemiei de coronavirus, că un alt val răsare la orizont, la fel de problematic, la fel de ameninţător.

De această dată este vorba de un val de migranţi din Afganistan, ţară căzută în mare parte sub controlul talibanilor după retragerea trupelor NATO. Problema este cât se poate de serioasă, iar în ultimul deceniu Europa s-a mai confruntat cu o situaţie similară, când oamenii au fugit masiv din Siria, iar situaţia nu a fost gestionată deloc bine, în sânul UE apărând tensiuni fără precedent legate de distribuirea uniformă a migranţilor sau de blocarea acestora la graniţe. Multe state membre ale UE sunt îngrijorate de faptul că evoluţiile din Afganistan ar putea declanşa o reluare a crizei migraţiei. Uniunea Europeană nu este pregătită să facă faţă unei repetări a crizei migranţilor din 2015 şi trebuie să încerce să îi împiedice pe oameni să fugă de conflictul care să amplifică în Afganistan, a declarat ministrul grec pentru Migraţie, Notis Mitarachi, ţară aflată în prima linie pe ruta desrădăcinaţilor.

Mitarachi a declarat că UE ar trebui să ofere mai mult sprijin pentru a ajuta Turcia să atenueze presiunile sosirilor mai numeroase de migranţi din Afganistan şi a spus că blocul comunitar nu poate absorbi o altă criză precum cea cu care s-a confruntat acum şase ani: "Absolut nu, UE nu este pregătită şi nu are capacitatea de a face faţă unei alte crize majore a migraţiei". Grecia a avut probleme serioase în 2015, când un milion de oameni, majoritatea din Siria, Afganistan şi Irak au ajuns pe ţărmurile sale după traversarea mării, din Turcia, cu bărci gonflabile. Mitararchi a semnat în numele executivului de la Atena o scrisoare alături de miniştrii din alte cinci ţări ale UE, în care susţine că deportările persoanelor ale căror cereri de azil au fost respinse ar trebui să continue în pofida luptelor. Ministrul grec susţinecă încetarea acestor returnări "va da un mesaj greşit": "Ar face ca mai mulţi oameni să încearce să plece şi să vină în Uniunea Europeană". Şase state membre UE au trimis Comisiei Europene (CE) o scrisoare prin care-i cer să nu suspende expulzarea migranţilor afgani, în pofida faptului că în Aganistan se intensifică înfruntări armate. Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Olanda şi Austria vor ca aceste expulzări să fie menţinute, în pofida unui apel al Kabului la suspendarea acestora. Ministerul olandez al Justiţiei a anunţat că Olanda nu doreşte o suspendare a expulzărilor şi dă asigurări că "evoluţiile din Afganistan sunt urmărite îndeaproape". Ministrul danez al Imigraţiei Mattias Tesfaye se delcară "bucuros", într-un comunicat, de faptul că un grup de la minister s-a pus de acord să contacteze CE în vederea dechiderii unui dialog cu Guvernul afgan.Comisia Europeană a confirmat că a primit această scrisoare şi a anunţat că urmează să-i răspundă "în timp util". Guvernul de la Kabul a îndemnat în iulie statele membre UE să înceteze - în următoarele trei luni - expulzarea migranţilor afgani, iar

Suedia şi Finlanda au luat o decizie în acest sens în urma apelului.

Afganii constituiau, în 2020, 10,6% dintre solicitanţii de azil în UE, peste 44.000 dintre cele aproximativ 416.600 de cereri, al doilea cel mai important contingent de migranţi după sirieni (15,2%), potrivit datelor agenţiei europene de statistică Eurostat.

Pe de altă parte, Turcia critică planul Statelor Unite de a recurge la ţări terţe în vederea mutării a mii de afgani care riscă represalii din partea talibanilor, din cauza legăturilor lor cu americanii. Departamentul de Stat american a anunţat un nou program de primire a unor refugiaţi afgani în Statele Unite, cu mai puţin de o lună înainte de termenul-limită al retragerii definitive a trupelor străine din Afganistan - prevăzut la 31 august. Acest program vizează interpreţi care au lucrat cu trupele americane, afgani implicaţi în proiecte finanţate de către Statele Unite şi personal afgan folosit de către ONG-uri sau organizaţii de presă din Statele Unite. El implică o mutare a afganilor în ţări terţe din regiune - pe o perioadă de aproximativ un an de zile -, timpul necesar realizării procesului administrativ respectiv. Însă Turcia - care găzduieşte deja patru milioane de refugiaţi, majoritatea provenind din Siria devastată de război - acuză Statele Unite de faptul că nu au consultat-o niciodată în acest sens. Ea se teme de un nou aflux de refugiaţi din Afganistan, odată cu retragerea definitivă a trupelor mericane. Ministerul turc de Externe estimează că acest proiect american va antrena "o mare criză a migraţiei în regiunea noastră". Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că oficiali turci poartă discuţii la nivel înalt cu omologii lor afgani în acest dosar, care urmează să fie abordat în cadrul unor negocieri între Ankara şi Bruxelles cu privire la revizuirea unui acord din 2016, în virtutea căruia Turcia primeşte un ajutor în schimbul găzduirii migranţilor care vor să ajungă în Uniunea Europeană.

Exemplul Siria este adus, din nou, în discuţie. Peste cinci milioane de sirieni au fugit de război şi persecuţie şi au devenit refugiaţi în ţările învecinate, ceea ce a făcut din conflictul din Siria cea mai mare criză înregistrată de Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în ultimii 29 ani. Cel puţin încă 7,6 milioane de oameni sunt strămutaţi în Siria - mulţi dintre ei în situaţii dificile şi în locaţii unde este dificil de ajuns. Exodul din Siria este cel mai mare înregistrat din 1992 când numărul de refugiaţi din Afghanistan a ajuns la 4,6 milioane.

Retragerea SUA

Preşedintele american Joe Biden a declarat că "'nu regretă'' decizia sa de a încheia retragerea trupelor americane din Afganistan la sfârşitul lunii august. Ultimele trupe americane ar urma să părăsească Afganistanul la 31 august, după 20 de ani de război purtat de Statele Unite în această ţară. De când preşedintele democrat a anunţat acest termen, în urmă cu aproximativ o lună, talibanii câştigă constant teren. Ei au preluat controlul în două noi capitale de provincie afgane, Farah, în vest, şi Pul-e Khumri, în nord, de unde civilii au fugit în masă. Afganii "'trebuie să aibă voinţa de a lupta'' şi "'trebuie să lupte pentru ei înşişi, pentru naţiunea lor'', a subliniat preşedintele american, care a mai adăugat: "'Am cheltuit peste 1.000 de miliarde de dolari în 20 de ani, am instruit şi echipat peste 300.000 de militari afgani''.

Islamiştii controlează acum 65% din Afganistan şi au cucerit sau ameninţă să cucerească 11 capitale de provincie, a declarat un înalt oficial al UE.

Toate căile de acces către Kabul, care se află într-o vale înconjurată de munţi, au fost sufocate de civili care intră în oraş şi fug de violenţe, a declarat pentru Reuters o sursă de securitate occidentală. Acest lucru face dificil să se ştie dacă odată cu ei vin şi luptători talibani. Ţările străine încearcă să se asigure că personalul lor pleacă rapid din Kabul, au declarat oficiali de securitate străini. Unul dintre ei a spus că operatorilor aerieni internaţionali li se cere, de asemenea, să îşi evacueze personalul.

Preşedintele afgan Ashraf Ghani a făcut apel la liderii regionali să sprijine guvernul, în timp ce un oficial al ONU a spus că progresele înregistrate în domeniul drepturilor omului în cei 20 de ani de când islamiştii duri au fost demişi de la putere riscă să fie şterse.

În capitala Kabul, asistenţii lui Ghani au spus că solicită ajutorul miliţiilor regionale cu care s-a certat de-a lungul anilor pentru a ajuta la apărarea guvernului său. El a apelat, de asemenea, la civili pentru a apăra "esenţa democraţiei" Afganistanului.

O coloană mai mică vine din Belarus

Probleme legate de migraţie vin şi din estul continentului. Letonia a declarat starea de urgenţă în timp ce sute de migranţi s-au adunat de-a lungul frontierei ţării cu Belarus, în ceea ce se crede că este o acţiune deliberată a Minskului. Starea de urgenţă se aplică în mai multe regiuni din sud-estul şi sudul ţării, aproape de graniţa cu Belarus, fiind în vigoare până pe 10 noiembrie, a anunţat guvernul de la Riga. Măsura permite poliţiei de frontieră să trimită înapoi migranţii care au intrat ilegal în ţară din Belarusul vecin, folosind forţa dacă este nevoie. Preşedintele Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a ameninţat deschis că va trimite migranţi din ţările devastate de război precum Siria, Afganistan şi Irak, ca represalii pentru sancţiunile impuse de Uniunea Europeană pentru încălcările grave ale drepturilor omului în Belarus, în urma rezultatelor disputate ale alegerilor prezidenţiale de anul trecut. Trecerile ilegale de frontieră în Lituania, parte a blocului comunitar, au crescut recent semnificativ şi guvernul lituanian a declarat starea de urgenţă pentru a i se permite să răspundă mai repede. Până în prezent, 283 de persoane au fost arestate pentru trecere ilegală a frontierei în Letonia numai în ultimele patru zile. UE are în vedere impunerea unor sancţiuni suplimentare împotriva lui Lukaşenko pentru instrumentalizarea migranţilor în scopuri politice.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. asta si este scopul propagandei , sa tina oamenii speriati cu tot felul de valuri . vestea proasta pentru propaganda este ca lumea a inceput sa se imunizeze la aceste valuri si sa-si vada de treaba ca si pina acum . presa trebuie sa aiba ce prasi .

    Sa vina vreo 2 milioane de afgani in Romania. Este nevoie de forta de munca, este nevoie sa crestem PIB-ul si sa se poata plati pensiile contributive ale romanilor.

    1. Nu exista afghan, paki, sau hindu care sa muncească, mergi la Londra sa vezi cu ce se ocupa...

    Nu este exod, ei nu sunt migranti,. Noul val este o noua agresiune a lumii musulmane la adresa popoarelor Europei si ei sunt agresori. Vor sufoca popoarele Europei cu nemunca si cersitul ajutoarelor sociale. Botezati migrantii in numele lui Isus Hristos si totul se va termina. Sa sarute Crucea si Sfanta Evanchelie atunci cand pun piciorul intr-o tara crestina. Ce se intampla nu este exod. Este razboi.

    1. Corect. Razboi hibrid.

    În prezent sunt 4-5 milioane de români pribegi prin lume din cauza dezastrului economic și politic din țară, "croit" prin 'alegeri libere' de ciumații-roșii de atunci(1990), cu 67% din voturi . Ei au dat țara pentru 30 de ani spre jefuire FSN-ului, exPCR, actualul PSD.

    Altfel de Românie am fi construit de atunci, dacă ar fi fost expatriați /exportați /alungați din țară... acele milioane de susținători agresivi, creiere spălate din 1946-1989, semi-alfabetizați electoral , inApți de vot...--acei votanți ai PCR valul 2. Cu LOZINCI ca: 

    Iliescu nu uita, Țara e de partea ta!  

    Iliescu te iubim,că ca tine nu găsim!  

    Iliescu apare, soarele răsare!  

    IMGB face ordine! + fetele APACA cu: Nu vrem Kent, nu vrem valută //  

    Vrem ,,bolșevicii,, să ne f.. ă !  

    Cinste lor, cinste lor minerilor! Moarte lor, intelectualilor!

    După acele mitinguri s-au îmbulzit la vot ca orbii -în duminica orbului- 1990 și au predat frâiele țării lichelelor roșii, unelte ale ""Imperiului rău"".  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

21 Ian. 2022
Euro (EUR)Euro4.9449
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3614
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7821
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9178
Gram de aur (XAU)Gram de aur257.2300

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro