Financial Times: Bruxellesul dezbate desemnarea unui reprezentant european pentru discuţiile cu Putin

În contextul intensificării eforturilor de restabilire a canalelor oficiale de comunicare cu Rusia, guvernele din Uniunea Europeană dezbat dacă fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, sau fosta cancelară germană, Angela Merkel, ar putea reprezenta blocul comunitar în eventuale negocieri cu Vladimir Putin, potrivit Financial Times.

Conform aceleiaşi surse, miniştrii de externe ai UE vor evalua, săptămâna viitoare, în cadrul unei reuniuni în Cipru, meritele potenţialilor candidaţi. Această dezbatere are loc după ce Washingtonul şi Kievul şi-au exprimat sprijinul pentru ca Europa să poarte discuţii cu preşedintele rus privind războiul din Ucraina, notează Financial Times.

Administraţia lui Donald Trump, ocupată în prezent cu propriul conflict din Orientul Mijlociu, a informat partenerii europeni că nu se opune ca UE să dialogueze cu Putin în paralel cu negocierile de pace conduse de SUA, deşi un oficial american a recunoscut, potrivit Financial Times, referindu-se la eforturile actuale de a pune capăt războiului: „Ştiu că nu funcţionează”.

De la invazia pe scară largă declanşată de Putin în 2022, Bruxellesul a întrerupt canalele oficiale de comunicare cu Moscova, cu excepţia unor încercări sporadice de dialog din partea unor lideri europeni, precizează Financial Times. Cu toate acestea, Uniunea Europeană teme că lipsa de progres în negocierile conduse de SUA - cauzată mai ales de pretenţiile teritoriale inflexibile ale liderului rus, respinse de Kiev - a lăsat Europa la periferie şi vulnerabilă în faţa unui acord defavorabil, adaugă sursa citată.

Această situaţie a generat o dezbatere tot mai aprinsă privind numirea unui emisar comun, în pofida divergenţelor profunde dintre state membre cu privire la fezabilitatea şi amploarea unei astfel de misiuni, precum şi a scepticismului faţă de disponibilitatea lui Putin de a accepta această abordare, conform Financial Times. Pe lângă Draghi şi Merkel, alte guverne au propus şi numele preşedintelui Finlandei, Alexander Stubb, şi al predecesorului său, Sauli Niinisto, notează sursele citate de Financial Times.

Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat luna aceasta că UE se pregăteşte pentru „eventuale” discuţii cu Putin, iar discuţiile dintre capitalele statelor membre se desfăşoară la diferite niveluri, existând posibilitatea unor discuţii oficiale între liderii UE la un summit în iunie, conform Financial Times.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat duminică, după o convorbire cu Costa, că Europa trebuie să participe la negocieri şi că este important ca aceasta să aibă o voce puternică şi o prezenţă semnificativă în proces, fiind necesar să se stabilească cine o va reprezenta concret, potrivit unei postări pe contul său X. Marţi, Zelenski a precizat că s-a întâlnit cu ministrul de externe pentru a discuta despre negocierile cu Rusia şi despre o eventuală reprezentare a Europei în acest proces. De asemenea, potrivit Financial Times, liderul de la Kiev a afirmat că se aşteaptă ca Europa să fie puternică, iar Ucraina face tot posibilul pentru ca poziţiile şi interesele paneuropene să fie luate în considerare, alături de cele ale Ucrainei.

Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Zelenski şi-ar dori ca „cineva de talia lui Draghi” sau un „lider de stat puternic şi actual” să conducă delegaţia europeană în negocierile cu Rusia. Liderul ucrainean va discuta această chestiune cu liderii Franţei, Germaniei şi Regatului Unit în cursul săptămânii, iar Draghi este considerat o persoană de încredere, respectată în întreaga UE, cu o experienţă tehnocratică potrivită situaţiei, notează sursele citate de Financial Times. Un purtător de cuvânt al lui Draghi a refuzat să comenteze, iar unul al lui Merkel nu a răspuns imediat solicitării, adaugă Financial Times.

Luni, Angela Merkel a regretat că Europa nu a fost inclusă în negocierile cu Putin şi a spus că, deşi subestimarea liderului rus ar fi o greşeală, la fel de greşită ar fi subestimarea propriilor capacităţi ale Europei, potrivit Financial Times. Întrebată dacă ar accepta funcţia, ea a răspuns că probabil alţii ar fi mai potriviţi, subliniind că Putin nu ar lua în serios decât lideri în exerciţiu. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni, conform Financial Times, că partenerii din UE „discută această chestiune în detaliu” şi a refuzat să comenteze nume concrete. Un parlamentar CDU a calificat ideea de a o folosi pe Merkel drept negociatoare drept „absurdă”, în timp ce unii colegi creştin-democraţi critică fosta cancelară pentru adâncirea dependenţei energetice a Germaniei de Rusia în timpul mandatului său.

Un înalt oficial european a declarat pentru Financial Times că, deşi preşedintele finlandez Niinisto „este unul dintre puţinii europeni care au o relaţie de lucru cu Putin... ruşii sunt foarte nemulţumiţi de Finlanda în acest moment”, după ce ţara şi-a abandonat neutralitatea şi a aderat la NATO ca răspuns la război. Acelaşi oficial a sugerat ca emisarul să fie dintr-o ţară precum Olanda sau Portugalia, fără povara statelor din est, notează Financial Times.

Reuniunea miniştrilor de externe ai UE va include şi discuţii privind cerinţele post-conflict ale Europei faţă de Rusia, limitele pentru o eventuală soluţionare a crizei din Ucraina, precum şi condiţiile preliminare pentru iniţierea oricăror discuţii cu Kremlinul, potrivit surselor Financial Times.

Vladimir Putin a declarat că este deschis la discuţii cu un reprezentant european, cu condiţia ca acesta să nu fi spus „tot felul de lucruri urâte” despre Rusia, propunându-l pe vechiul său prieten şi predecesor al lui Merkel, Gerhard Schröder, propunere respinsă categoric de europeni şi de Kiev, conform Financial Times. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a lăudat săptămâna trecută eforturile europene de a stabili un dialog cu Moscova, declarând că „Putin este la doar un telefon distanţă pentru ţările europene”, sperând că va prevala o abordare pragmatică, notează Financial Times.

Unele guverne sunt consternate de această dezbatere, temându-se că va scoate la iveală disensiunile din cadrul UE privind Ucraina şi Rusia, un diplomat european declarând pentru Financial Times: „Nu este genul de lucru despre care se discută în public înainte de a-l face”.

Potrivit unui înalt oficial european citat de Financial Times, Ucraina doreşte ca Europa să-l convingă pe Putin să accepte un armistiţiu imediat care să îngheţe liniile frontului actuale, dar Rusia a respins categoric o astfel de solicitare din partea oficialilor francezi în luna februarie - „Au fost umiliţi”, a spus oficialul. Surse din Moscova implicate în discuţii neoficiale au declarat pentru Financial Times că Rusia ar fi mai deschisă la un mesaj european mai „constructiv”, dar că europenii „încă nu spun nimic concret. Sunt doar sloganuri de genul «susţinem o pace echitabilă pentru Ucraina»”. Moscova ar putea prefera să discute direct cu o mare putere europeană, nu cu blocul în ansamblu, deoarece, aşa cum recunosc chiar europenii, poziţia lor comună ar fi dezastruoasă, fiind nevoiţi să facă concesii ţărilor marginale pentru a menţine unitatea europeană, conchide Financial Times.