Valurile de căldură devin tot mai periculoase pentru sănătate

După aproape o săptămână de temperaturi sufocante, Europa Occidentală se pregăteşte pentru o nouă intensificare a caniculei. Spre deosebire de primul val de căldură din această vară, care a fost relativ scurt, actualul episod se anunţă mult mai persistent. Acest lucru ridică o întrebare esenţială: devine organismul tot mai vulnerabil pe măsură ce zilele caniculare se succed? Canicula din 2003, care a durat mai bine de două săptămâni, a provocat peste 70.000 de decese în Europa. Experţii se aşteaptă ca astfel de episoade să devină mai frecvente şi mai lungi din cauza încălzirii globale. Un studiu publicat în 2025 în revista Nature Geoscience arată că durata valurilor de căldură creşte într-un ritm mai rapid decât estimările anterioare.

• Efectele căldurii nu apar întotdeauna imediat

Consecinţele temperaturilor extreme nu se limitează la insolaţii şi deshidratare. Căldura poate agrava boli cardiovasculare şi respiratorii, iar efectele se pot manifesta la câteva zile după debutul caniculei. Ministrul francez al Sănătăţii, Stephanie Rist, a avertizat că excesul de mortalitate asociat caniculei apare, de regulă, la cinci până la zece zile de la instalarea temperaturilor ridicate. „Intrăm acum în perioada în care acest impact începe să se manifeste şi vom fi foarte vigilenţi în zilele următoare”, a declarat oficialul francez.

Există un efect cumulativ? Cercetătorii nu au un răspuns clar. Literatura ştiinţifică nu oferă încă un răspuns categoric. Un studiu publicat în 2011 în revista Epidemiology, bazat pe analiza a aproximativ o sută de valuri de căldură din Statele Unite, a identificat un efect agravant modest în cazul episoadelor care depăşesc patru zile. Totuşi, cercetătorii au concluzionat că riscul este determinat în principal de temperatura fiecărei zile în parte. Astfel, a zecea zi de caniculă nu este neapărat mai periculoasă decât a treia.

O analiză de sinteză publicată în 2018 în Science of the Total Environment a arătat că rezultatele diferă de la un oraş la altul. Unele studii indică un efect cumulativ asupra mortalităţii, în timp ce altele consideră că durata expunerii are un impact redus sau chiar neglijabil.

• Somnul, victima ascunsă a valurilor de căldură

Una dintre cele mai importante descoperiri recente priveşte efectele temperaturilor ridicate asupra somnului. Nopţile tropicale împiedică organismul să se refacă, iar lipsa somnului afectează atât sănătatea fizică, cât şi pe cea psihică. Efectele se acumulează pe măsură ce nopţile insuficient odihnitoare se repetă. O analiză publicată în 2024 în revista Sleep Medicine avertiza că încălzirea globală şi urbanizarea reprezintă o ameninţare majoră pentru calitatea somnului la nivel mondial.

• Noi măsuri în Europa: şcoli închise şi trenuri anulate

Numeroase state europene se pregătesc pentru temperaturi neobişnuit de ridicate, atât ziua, cât şi noaptea. Franţa a decis închiderea unor şcoli, iar în Belgia au fost anulate anumite curse feroviare. Spania, Portugalia, Belgia, Ţările de Jos, sudul Angliei, Ţara Galilor, Elveţia, Austria şi ţările din Balcani se află, de asemenea, sub ameninţarea temperaturilor extreme.

• O nouă realitate climatică

Medicii cunosc bine efectele imediate ale caniculei, însă impactul valurilor de căldură care durează săptămâni întregi este încă insuficient înţeles. Cert este că organismul uman nu a fost conceput pentru a funcţiona zile la rând sub temperaturi apropiate de 40 de grade, fără răgaz nici măcar pe timpul nopţii. Pe măsură ce schimbările climatice transformă excepţiile în normalitate, întrebarea nu mai este dacă Europa se va confrunta cu noi canicule prelungite, ci cât de pregătite sunt societăţile pentru a le face faţă.