Xi Jinping a trecut de la promisiunea reducerii armatei (2015) la afişarea rachetelor hipersonice (2025)

• Beijing 2025 - tonul confruntării

Xi Jinping s-a declarat pacifist, iar Vladimir Putin şi Kim Jong-un torceau ca doi motani ai războiului, în dreapta şi în stânga lui, ca şi când n-ar avea trupe de invazie în Ucraina.

Eu, unul, nu văd nici o diferenţă între făţărnicia asta orientală şi cea europeană, în care expertiza românească este de cel mai abject nivel.

Ieri, 3 septembrie 2025, în Piaţa Tiananmen, Xi Jinping a marcat 80 de ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial printr-un discurs solemn şi o paradă militară grandioasă.

Tonul a fost ferm şi combativ: „Umanitatea se află din nou în faţa unei alegeri: pace sau război, dialog sau confruntare”, a declarat liderul chinez, spunând şi că „Poporul chinez va sta ferm de partea istoriei şi a progresului umanităţii. Vom construi o comunitate a destinului împărtăşit al omenirii.”

Xi a insistat că „reînvierea naţiunii chineze nu poate fi oprită” şi a subliniat: „China nu se lasă intimidată de niciun adversar”.

Evocarea sacrificiilor istorice a fost prezentă, dar accentul s-a mutat către prezent: eliminarea rădăcinilor conflictelor pentru a preveni tragedii viitoare.

În locul promisiunilor de reducere a armatei, Beijingul a prezentat rachete hipersonice, drone submarine şi avioane de generaţie nouă.

Transmisiunile au surprins defilări ale unor contingente armate simbolice din Rusia, Iran, Belarus, Kazahstan, Pakistan.

Discursul lui Xi din 2025 este o demonstraţie de forţă. În loc să caute aprobarea comunităţii internaţionale, Xi a vorbit pentru publicul intern şi pentru alianţa sino-rusă, proclamând autosuficienţa Chinei.

Este o retorică a confruntării, nu a reconcilierii.

• Beijing 2015 - promisiunea păcii

Cu zece ani mai devreme, la 70 de ani de la victoria împotriva fascismului, Xi Jinping a vorbit altfel. Discursul său a fost calibrat pentru a linişti comunitatea internaţională şi pentru a proiecta imaginea unei Chine paşnice. „China va urma mereu calea dezvoltării paşnice. Niciodată nu va căuta hegemonia sau expansiunea”, a spus atunci Xi.

A evocat sacrificiile poporului său în „Războiul de Rezistenţă împotriva agresiunii japoneze” şi a subliniat contribuţia Chinei la victoria globală. Gestul simbolic al acelui an a fost promisiunea reducerii armatei cu 300.000 de soldaţi, interpretată drept semnal de bunăvoinţă internaţională.

Xi a accentuat reconcilierea, precizând că evenimentul nu este îndreptat împotriva poporului japonez, ci împotriva fascismului. Contextul paradei a întărit mesajul internaţionalist: 17 contingente militare străine au defilat în Piaţa Tiananmen, printre care Rusia, Pakistan, Kazahstan, Egipt, Serbia şi Mexic.

Discursul din 2015 a fost conceput pentru a transmite încredere şi deschidere. China îşi proclama atunci rolul de mare putere responsabilă, dar încă într-o poziţie „defensivă”, în interiorul ordinii mondiale existente.

Într-un deceniu, discursurile lui Xi Jinping au trecut de la promisiunea păcii la proclamarea forţei.

În 2015, China căuta să convingă lumea că ascensiunea sa era paşnică, liniştind vecinii şi partenerii internaţionali prin gesturi simbolice. În 2025, mesajul este radical diferit: China se declară independentă de regulile Occidentului, afişează putere militară şi îşi asumă deschis rolul de rival global.

Dincolo de retorică, diferenţa esenţială este de poziţionare. Dacă în 2015 Beijingul cerea acceptarea, în 2025 proclamă inevitabilitatea. Ascensiunea paşnică a devenit ascensiune de neoprit.