XTB: Alegeri în Cehia, dejà vu românesc? Bătălia, între partidele pro-europene şi cele antisistem

Cehia votează în zilele de 3 şi 4 octombrie la alegerile parlamentare, scrutinul fiind unul cu miză uriaşă, pentru că rezultatele ar putea îndepărta ţara de calea pro-europeană. După o campanie electorală susţinută inclusiv de discursuri antisistem promovate masiv pe TikTok, situaţie prin care a trecut şi România înainte de alegerile de acum câteva luni, toate privirile vor fi pe rezultatele anunţate sâmbătă de Praga.

Potrivit analiştilor XTB, companie de investiţii pe bursele internaţionale, alegerile din Cehia ar putea avea un impact important atât pentru economia ţării, cât şi pentru investitori.

Votul pentru Camera Deputaţilor din Republica Cehă a început vineri, 3 octombrie. Rezultatele vor fi probabil cunoscute sâmbătă seara, 4 octombrie, când se aşteaptă un rezultat foarte strâns. Opoziţia este uşor favorită în acest moment, cu câţiva potenţiali nou-veniţi, astfel încât gama de rezultate posibile este largă. Orice previziuni privind economia şi pieţele financiare sunt complicate şi mai mult de un model familiar în Cehia: decalajul dintre retorica campaniei electorale, programele partidelor şi ceea ce se întâmplă în practică.

Dacă actuala coaliţie de guvernare va câştiga, ne putem aştepta la o consolidare continuă a finanţelor publice şi la un curs pro-european şi pro-occidental ancorat în NATO. Coaliţia ar fi, foarte probabil, formată din patru sau cinci partide diferite, adesea grupate sub denumirea de „blocul democratic”.

Aceste partide acoperă spectrul politic de la stânga la dreapta şi, din punct de vedere istoric, au existat tensiuni atunci când s-a încercat promovarea agendelor individuale şi găsirea unui numitor comun, ceea ce a încetinit reformele cheie.

Chiar şi aşa, ritmul de acumulare a datoriei publice a fost redus cu mai mult de jumătate, iar economia a fost relansată, înregistrând o creştere de aproximativ 2,5% pe an. Pe de altă parte, Republica Cehă a înregistrat cea mai lentă creştere cumulată a salariilor reale din 2019, iar în termeni reali, salariile din 2025 încă nu au revenit la nivelurile dinaintea pandemiei de COVID.

Partidele antisistem par aproape de victorie

Cu toate acestea, cel mai probabil rezultat este victoria partidului populist ANO, al miliardarului Andrej Babi¹, care ar încerca să formeze un guvern aliniat narativului Ungariei şi Slovaciei. Provocarea constă în faptul că, pentru a obţine majoritatea în Camera Deputaţilor, ANO ar avea probabil nevoie de sprijinul grupurilor anti-establishment.

Cel mai puternic dintre acestea este SPD, considerat a fi de extremă dreapta, care se opune UE şi imigraţiei şi refuză să ajute Ucraina împotriva agresiunii ruse. SPD pledează, de altfel, pentru un referendum naţional privind ieşirea din NATO şi UE.

A doua forţă anti-establishment ca putere este mişcarea Staèilo! condusă de comunişti, care tind să evite întrebările despre regimul comunist totalitar dinainte de 1989 şi despre Rusia ca ameninţare la adresa securităţii, lăsând alegătorii să citească între rânduri. Ultimul partid anti-establishment care, potrivit sondajelor recente, ar putea depăşi pragul de 5 % este Motorists, a cărui platformă se bazează pe doi piloni: opoziţia faţă de UE şi Green Deal şi o agendă conservatoare de dreapta, punctează analiştii XTB.

ANO ar avea, prin urmare, foarte probabil nevoie fie să adere la o coaliţie formală, fie să negocieze sprijinul discret al unuia sau mai multor partide anti-establishment. Totuşi, discuţiile cu actualele partide de guvernământ nu pot fi excluse, deşi ambele tabere s-au opus public acestei opţiuni în toate dezbaterile politice din trecut.

Viitorul economic al Cehiei, în pericol?

Este de amintit, însă, modelul ceh al decalajului dintre campanie, promisiuni şi practică. Judecând după programe şi retorică, o victorie a opoziţiei ar însemna, probabil, o creştere majoră a cheltuielilor guvernamentale, împreună cu deficite fiscale mai mari. Acest lucru ar putea da economiei un impuls pe termen scurt, dar ar pune în pericol ratingul de credit al Republicii Cehe, care este în prezent foarte ridicat.

Doar trei ţări din zona Euro au un rating mai ridicat decât Republica Cehă. Paisprezece ţări din zona Euro, echivalentul a aproximativ 70%, au un rating mai mic decât Republica Cehă.

În paralel, ANO respinge şi reforma pensiilor sau orice raţionalizare a sistemului, deoarece electoratul său principal este format din persoane în vârstă. O poziţie similară este adoptată în ceea ce priveşte reformele cele mai necesare, dar nepopulare.

Discursul electoral trage piaţa în jos

Din perspectiva pieţei, comentariile liderului ANO, Andrej Babi¹, sunt deosebit de problematice în ceea ce priveşte producătorul de energie ÈEZ. El a declarat că doreşte naţionalizarea ÈEZ, o companie deţinută în majoritate de statul ceh, alături de acţionari minoritari din sectorul privat. Modelul actual a funcţionat bine, deoarece cotarea la bursă permite o supraveghere atentă a companiei şi oferă investitorilor o parte din succesul acesteia. Acest lucru întăreşte presiunea pentru eficienţă.

Babi¹ a sugerat, de asemenea, că o achiziţie forţată a acţionarilor minoritari ar putea să nu includă o primă de preţ, ceea ce este standard pe pieţele dezvoltate pentru tranzacţii de acest tip.

Există, de asemenea, riscul ca declaraţiile politice să provoace scăderea preţului acţiunilor, ceea ce ar face achiziţia de către stat mai ieftină. Acest lucru ar prejudicia acţionarii minoritari şi ar afecta întreaga piaţă de capital, subminând credibilitatea acesteia în faţa investitorilor internaţionali, mai subliniază analiştii XTB.