”Industria farmaceutică românească poate deveni un pilon strategic al economiei naţionale”

Reporter: Care sunt principalele investiţii pe care le realizează compania în acest moment şi ce impact estimaţi că vor avea asupra producţiei, vânzărilor şi rezultatelor financiare?

Bogdan Mircea Babici: Programul investiţional al Antibiotice în această perioadă este cel mai ambiţios din istoria recentă a companiei şi vizează transformarea structurală a capacităţii noastre de producţie, cercetare şi operare digitală.

Cel mai important proiect este ”Centrul de cercetare-dezvoltare INOVA a+ şi producţie medicamente critice”, finanţat prin Programul Sănătate - Prioritatea 9, STEP, cod SMIS 342451. Proiectul are o valoare totală, fără TVA, de 374,5 milioane lei, o finanţare nerambursabilă eligibilă de 181,3 milioane lei şi o durată de implementare de 48 de luni, din noiembrie 2025 până în noiembrie 2029. Obiectivul este creşterea independenţei strategice a Uniunii Europene în domeniul medicamentelor critice şi dezvoltarea la Iaşi a unei facilităţi de cercetare-dezvoltare precum şi a unei facilităţi de producţie pentru medicamente critice (antiinfecţioase injectabile sterile).

Al doilea proiect major, ”Capacitate de producţie, ambalare şi depozitare produse sterile, soluţii şi topice”, este susţinut prin schema de ajutor de stat HG 807/2014 de către Ministerul Finanţelor şi programul InvestEU şi acoperă producerea, ambalarea şi depozitarea produselor sterile, injectabile şi topice, pe platforma industrială Antibiotice, incluzând un pilot de cercetare şi transfer tehnologic pentru soluţii sterile injectabile, un flux pentru produse sterile topice şi o capacitate de depozitare pentru produs finit.

Impactul acestor investiţii va fi gradual, pe măsura finalizării, autorizării şi creşterii utilizării noilor capacităţi. Ne aşteptăm la consolidarea producţiei pentru forme farmaceutice cu valoare strategică ridicată, la extinderea portofoliului, la creşterea competitivităţii pe pieţele externe şi la o contribuţie mai mare a produselor cu valoare adăugată în rezultatele companiei. Pe termen mediu, aceste proiecte trebuie să susţină creşterea veniturilor, îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi consolidarea rolului Antibiotice ca producător regional şi european de medicamente critice.

În paralel, programul de transformare digitală, inclusiv implementarea SAP S/4HANA, are ca obiectiv optimizarea proceselor, reducerea costurilor şi creşterea productivităţii, estimată la aproximativ 25%. Investiţiile în energie verde, prin centrale fotovoltaice cu o capacitate de 3,7 MW, au generat în 2025 economii de minimum 15% din consumul energetic, susţinând eficienţa şi sustenabilitatea companiei.

Pe plan financiar, impactul agregat al acestor investiţii se va reflecta, pe măsura finalizării lor, în creşterea capacităţii de producţie, diversificarea portofoliului, reducerea costurilor operaţionale şi consolidarea competitivităţii pe pieţele internaţionale.

Reporter: Care este planul investiţional al companiei pentru următorii cinci-zece ani şi din ce surse estimaţi că va fi finanţat?

Bogdan Mircea Babici: Planul investiţional al Antibiotice pentru următorii ani este construit în jurul strategiei "The Future Together” şi are câteva direcţii majore: finalizarea proiectelor industriale pentru medicamente critice, dezvoltarea centrului INOVA a+, extinderea şi modernizarea portofoliului de produse, creşterea capacităţii de export, digitalizarea proceselor, securitatea cibernetică, sustenabilitatea şi eficienţa energetică.

Avem un portofoliu care la finalul anului 2025 includea 200 de produse, dintre care 14 lansate în cursul anului, şi 93 de medicamente aflate în diferite etape de autorizare, în România şi pe pieţele internaţionale. Această bază de dezvoltare este esenţială pentru creşterea din perioada următoare, pentru că investiţiile în capacităţi de producţie trebuie susţinute de un portofoliu nou, relevant terapeutic şi competitiv comercial.

Finanţarea va veni dintr-un mix echilibrat de surse: fonduri proprii generate din activitatea curentă, finanţări nerambursabile europene şi naţionale, ajutoare de stat, credite bancare pentru investiţii şi capital de lucru şi, acolo unde va fi oportun, instrumente ale pieţei de capital.

O condiţie importantă este menţinerea echilibrului financiar. La 31 martie 2026, lichiditatea curentă era de 3,75, peste pragul de referinţă de 1,2, iar raportul datorii bancare totale/EBITDA era de 3,02, sub nivelul maxim agreat de 3,5. Aceste date arată că Antibiotice finanţează dezvoltarea într-o manieră prudentă, menţinând parametri de îndatorare sustenabili.

Reporter: Ce modificări legislative şi de reglementare consideraţi că ar fi necesare pentru dezvoltarea industriei farmaceutice româneşti în general şi a Antibiotice Iaşi în special?

Bogdan Mircea Babici: Industria farmaceutică românească are potenţialul de a deveni un pilon strategic al economiei naţionale şi al securităţii sanitare europene. Realizarea acestui potenţial necesită, însă, un cadru de reglementare care să susţină producătorii locali.

Prima direcţie importantă este un mecanism mai echilibrat al taxei clawback, în special pentru medicamentele generice esenţiale, critice şi cu preţuri reduse. În forma actuală, clawback-ul pune presiune pe profitabilitate şi reduce resursele disponibile pentru investiţii, cercetare şi dezvoltare, într-un moment în care România şi Europa au nevoie de capacităţi locale de producţie pentru medicamente critice.

A doua direcţie ţine de mecanismele de preţ şi de compensare. Pentru medicamentele critice, trebuie găsite formule care să asigure disponibilitatea continuă pe piaţă, inclusiv prin actualizarea cadrului de preţ atunci când costurile de producţie, conformitate şi aprovizionare cresc semnificativ. Antibiotice are în portofoliu 56 de medicamente esenţiale aflate pe lista OMS şi 38 de produse regăsite în lista de produse critice elaborată de Agenţia Europeană a Medicamentului, ceea ce confirmă rolul companiei în asigurarea accesului la tratamente importante pentru sistemul de sănătate.

A treia direcţie este sprijinirea investiţiilor în producţia locală şi europeană de medicamente critice, prin scheme de finanţare, ajutor de stat, facilităţi fiscale, proceduri rapide de autorizare şi achiziţii publice care să valorizeze nu doar preţul cel mai mic, ci şi continuitatea aprovizionării, calitatea şi securitatea sanitară. În acelaşi timp, este importantă stabilitatea decontărilor în sistemul de sănătate şi predictibilitatea bugetelor spitalelor şi farmaciilor, pentru că întârzierile de finanţare se transmit rapid în întregul lanţ farmaceutic.

Nu în ultimul rând, simplificarea şi accelerarea procedurilor de autorizare a medicamentelor la nivelul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale ar permite companiilor româneşti să valorifice mai rapid rezultatele cercetării proprii şi să acceseze pieţele cu produse noi. Avem 28 de dosare de autorizare în curs; fiecare lună de întârziere înseamnă venituri amânate şi oportunităţi nevalorificate.

România are nevoie de politici coerente pentru cercetare-dezvoltare, digitalizare, formarea specialiştilor şi susţinerea exporturilor. Industria farmaceutică poate fi un sector strategic al economiei, dar pentru aceasta are nevoie de reguli stabile, de dialog instituţional şi de o viziune pe termen lung.

Reporter: Ce măsuri aveţi de gând să implementaţi pentru creşterea lichidităţii acţiunilor companiei la Bursa de Valori Bucureşti?

Bogdan Mircea Babici: Antibiotice S.A. are o tradiţie lungă pe piaţa de capital: suntem listaţi la categoria Premium a Bursei de Valori Bucureşti din 1997, iar acţiunile ATB sunt incluse în nouă indici bursieri, printre care BET, BET-TR, BET-XT şi ROTX. Aceasta ne conferă o vizibilitate instituţională semnificativă, dar lichiditatea efectivă rămâne un obiectiv pe care îl urmărim cu atenţie.

Creşterea lichidităţii nu se obţine prin măsuri artificiale, ci prin încredere, transparenţă, predictibilitate şi o comunicare constantă cu investitorii. În această zonă, avem câteva direcţii clare: consolidarea comunicării cu investitorii instituţionali şi retail, organizarea regulată de teleconferinţe şi întâlniri de prezentare a rezultatelor, publicarea de materiale relevante care privesc strategia şi indicatorii de performanţă, creşterea vizibilităţii companiei în comunitatea de analişti şi participarea la evenimente dedicate pieţei de capital.

Pe termen mediu, creşterea lichidităţii depinde şi de extinderea bazei de investitori. Roadshow-urile pentru investitori instituţionali, prezenţa la conferinţe dedicate pieţelor de capital din regiune şi o politică de dividende consecventă şi predictibilă sunt instrumente pe care le analizăm cu seriozitate. Un investitor instituţional care înţelege profilul de creştere al Antibiotice - o companie cu investiţii strategice majore, cu un portofoliu în expansiune şi cu prezenţă în peste 40 de teritorii internaţionale - este un investitor cu orizont de timp mediu-lung, care contribuie la adâncimea pieţei şi la evoluţia preţului acţiunilor.

Nu în ultimul rând, continuarea livrării de rezultate operaţionale solide şi comunicarea clară a progresului în proiectele de investiţii reprezintă fundamentul oricărei strategii de creştere a lichidităţii. Preţul şi volumul de tranzacţionare urmează, în ultimă instanţă, performanţa reală şi percepţia clară a valorii intrinseci a companiei.

Reporter: Preţul acţiunilor Antibiotice a avut o creştere puternică în anii 2023 şi 2024, dar ulterior cotaţia a înregistrat o mişcare de scădere. Cum credeţi că poate fi impulsionată creşterea valorii de piaţă a acţiunii?

Bogdan Mircea Babici: Valoarea de piaţă a unei companii listate este influenţată de mulţi factori, unii aflaţi în controlul companiei, alţii ţinând de contextul macroeconomic, lichiditatea pieţei, percepţia investitorilor sau evoluţia sectoarelor comparabile. Rolul nostru este să construim fundamente solide, transparente şi sustenabile, pe care piaţa să le poată evalua corect.

Din perspectiva Antibiotice, cele mai importante pârghii sunt livrarea rezultatelor asumate, finalizarea investiţiilor strategice, creşterea veniturilor din export, dezvoltarea portofoliului, eficienţa operaţională şi comunicarea predictibilă cu investitorii. Avem câteva elemente importante care susţin această perspectivă: relansarea vânzărilor în SUA, cu o creştere estimată de aproximativ 25% în 2026, intrarea pe piaţa Spaniei printr-un contract de aproximativ cinci milioane de euro, creşterea exporturilor de produse finite în UE cu 27% în primul trimestru din 2026 şi dublarea vânzărilor în Orientul Mijlociu.

În acelaşi timp, portofoliul de dezvoltare este consistent: la finalul anului 2025, aşa cum am mai precizat, Antibiotice avea 200 de produse, 14 produse lansate în cursul anului şi 93 de medicamente aflate în diferite etape de autorizare, dintre care 28 în România şi 65 pe pieţele externe. Această bază de produse este importantă pentru creşterea veniturilor pe termen mediu şi lung.

Pe termen lung, cred că valoarea de piaţă a acţiunii va fi susţinută de capacitatea companiei de a demonstra constant că investiţiile actuale se traduc în produse noi, pieţe noi, competitivitate crescută, eficienţă operaţională şi fluxuri financiare solide. Pentru noi, cel mai important mesaj către investitori este consecvenţa: Antibiotice rămâne o companie cu rol strategic, cu o bază industrială puternică, cu proiecte de dezvoltare relevante şi cu o orientare clară către crearea de valoare sustenabilă.

Atunci când analizezi o companie, este important să înţelegi ce o face relevantă şi capabilă să creeze valoare pe termen lung. O companie solidă nu este definită doar de rezultatele obţinute în perioade favorabile, ci şi de capacitatea de a traversa provocările, menţinându-şi direcţia strategică şi potenţialul de creştere.

O cotaţie bursieră reflectă, în cele din urmă, combinaţia dintre performanţa actuală, claritatea strategiei şi credibilitatea echipei manageriale de a o executa.

Reporter: Vă mulţumesc!