AEI propune un plan naţional pentru reducerea impactului creşterii preţului motorinei

România are nevoie de un plan de acţiune pentru a gestiona posibila creştere a preţurilor la combustibili în următoarele săptămâni, în contextul tensiunilor geopolitice şi al riscului blocării Strâmtorii Ormuz, avertizează Asociaţia Energia Inteligentă (AEI). Guvernul nu ar trebui să încerce să „bată piaţa”, ci să adopte măsuri care să amortizeze şocul imediat, să protejeze sectoarele critice şi să reducă dependenţa structurală de motorină, conform unui comunicat al organizaţiei.

Analiza porneşte de la contextul actual în care preţul mediu al motorinei la pompă în România era de 8,69 lei/l la data de 8 martie 2026, iar evoluţiile internaţionale pot genera presiuni suplimentare asupra pieţei carburanţilor.

Planul naţional de acţiune propus de AEI este structurat pe mai multe etape de intervenţie, în funcţie de evoluţia situaţiei din piaţă.

În prima fază, organizaţia recomandă activarea imediată a unui grup operativ interministerial format din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Energiei, Ministerului Transporturilor, Ministerului Agriculturii, Consiliului Concurenţei, ANAF, ANRMPSG şi ASF, care să prezinte rapoarte zilnice privind indicatori precum preţul ARA diesel, crack spread-ul, nivelul stocurilor comerciale, importurile, ritmul de aprovizionare al rafinăriilor şi marjele la pompă.

Potrivit AEI, România şi restul Uniunii Europene operează în cadrul obligaţiei de a menţine stocuri minime de petrol şi produse petroliere, conform Directivei 2009/119/CE, ceea ce înseamnă că primul pas nu trebuie să fie panica, ci clarificarea exactă a stocurilor disponibile şi a ritmului de epuizare.

„Comunicare este esenţială. Nu panică, nu minciuni. În această fază, statul trebuie să publice un buletin zilnic oficial cu 5 cifre simple: preţ ARA, Brent, stocuri, preţ mediu la pompă în România, marjă estimată. Asta reduce cumpărăturile de panică şi taie spaţiu pentru speculaţii”, conform unui comunicat al AEI.

În următoarea etapă, AEI consideră că autorităţile ar trebui să evite subvenţiile generale şi să aplice măsuri ţintite pentru sectoarele cu impact sistemic, precum transportul de marfă, transportul public, agricultura, distribuţia alimentară, salubritatea, serviciile de ambulanţă, pompierii şi operatorii de utilităţi.

Organizaţia aminteşte că România are deja o schemă de restituire a diferenţelor de acciză pentru transportul rutier de mărfuri şi persoane, aprobată în decembrie 2025, care ar putea fi extinsă temporar şi accelerată la plată, conform unui comunicat al organizaţiei.

În această etapă sunt recomandate patru măsuri principale:

Restituire accelerată a accizei pentru sectoarele critice, cu plăţi lunare rapide pentru operatorii care susţin funcţionarea economiei.

Voucher temporar pentru transportul public judeţean şi urban, având în vedere că România are una dintre cele mai mari ponderi ale transportului colectiv în consumul energetic rutier din UE, potrivit datelor Eurostat.

Linii speciale de capital de lucru garantate de stat pentru firmele din transport, agricultură şi sectorul alimentar, deoarece problema iniţială este adesea lichiditatea, nu profitabilitatea.

AEI subliniază că nu recomandă control administrativ strict al preţurilor, însă consideră necesară intervenţia Consiliului Concurenţei dacă marjele cresc nejustificat faţă de evoluţia benchmark-ului ARA.

Organizaţia avertizează că România nu ar trebui să utilizeze rapid stocurile strategice doar pentru a reduce temporar preţurile.

Potrivit propunerii, aceste rezerve ar trebui utilizate doar în cazul unor disfuncţii fizice de aprovizionare, nu doar în cazul unor preţuri ridicate. Directiva europeană privind stocurile minime are tocmai rolul de a asigura continuitatea aprovizionării.

Astfel, eliberarea limitată de stocuri ar trebui să fie luată în calcul numai dacă apar simultan întârzieri fizice semnificative, scăderi ale livrărilor către rafinării sau depozite şi riscul de penurie regională.

În această etapă, obiectivul principal este reducerea impactului asupra inflaţiei şi asupra lanţului alimentar.

În domeniul transportului şi logisticii, AEI propune introducerea temporară a priorităţii operaţionale pentru transporturile esenţiale, creşterea rapidă a capacităţii feroviare pentru transportul de marfă pe anumite coridoare şi stimulente pentru transferul unei părţi din fluxurile interne grele de pe transportul rutier pe cale ferată.

În agricultură, organizaţia recomandă crearea unui mecanism separat pentru fermieri, având în vedere că motorina agricolă influenţează direct costurile alimentelor. Compensarea ar trebui să fie legată de suprafaţa lucrată şi de tipul de activitate, nu de consumul declarat fără verificare.

În paralel, instituţiile publice ar trebui să adopte un plan de reducere a consumului de combustibil cu 5-10%, prin optimizarea rutelor, limitarea curselor fără încărcătură şi eficientizarea flotelor.

AEI avertizează că Guvernul României nu ar trebui să adopte imediat o serie de măsuri considerate populiste sau cu efecte economice negative, precum:

- plafonarea rigidă generală a preţului la pompă;

-reducerea universală şi nediferenţiată a taxelor pentru toţi consumatorii;

- interdicţia administrativă de export fără coordonare europeană;

- transmiterea unor mesaje publice care minimalizează riscurile pieţei.

Potrivit organizaţiei, aceste măsuri pot genera costuri bugetare mari şi distorsiuni în piaţă, fără a gestiona eficient consumul.

AEI precizează însă că, dacă preţurile vor continua să crească şi conflictul geopolitic se va prelungi, ar putea deveni necesar un al doilea plan - un Plan de Criză, care să includă o regândire completă a fiscalităţii şi măsuri de protecţie pentru toţi consumatorii de combustibili.

Pe termen mediu, organizaţia consideră esenţială reducerea dependenţei structurale de motorină. În Uniunea Europeană, motorina rămâne principalul combustibil în transportul rutier, cu o pondere de 64% în 2023.

AEI propune cinci direcţii de acţiune:

- accelerarea transportului feroviar de marfă;

- reînnoirea flotelor de transport public urban cu autobuze electrice şi troleibuze;

- stimulente pentru flote comerciale eficiente;

- utilizarea extinsă a biodieselului sau HVO acolo unde este sustenabil;

- reconfigurarea politicii fiscale înainte de introducerea ETS2.

Potrivit estimărilor Energy Policy Group (EPG), mecanismul ETS2 ar putea adăuga între 0,74 şi 1,16 lei/l la preţul motorinei în perioada 2027-2030, ceea ce ar impune crearea unui mecanism social şi economic de absorbţie a viitoarelor şocuri de preţ.

AEI solicită public Guvernului României, printr-o scrisoare deschisă, elaborarea şi implementarea unui Plan naţional de acţiune pentru reducerea impactului creşterii preţului motorinei, organizaţia înaintând autorităţilor şi un proiect detaliat de plan.

România nu are nevoie de o măsură spectaculoasă, ci de una disciplinată. Cea mai bună combinaţie în acest moment este: compensare ţintită - transparenţă - cu rezerve folosite doar pentru continuitatea aprovizionării - cu reducere structurală a dependenţei de diesel”, conform unui comunicat al AEI.