AEP: Identitatea donatorilor lui Nicuşor Dan, dezvăluită doar după modificarea legislaţiei

Legea privind finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale ar trebui schimbată, pentru ca Autoritatea Electorală Permanentă să poată răspunde solicitărilor pe care le-a primit cu privire la identitatea donatorilor din campania lui Nicuşor Dan de la alegerile prezidenţiale, a declarat vineri Adrian Ţuţuianu, preşedintele AEP.

Adrian Ţuţuianu a explicat că instituţia pe care o conduce a fost supusă în ultimele săptămâni unui val masiv de solicitări privind identitatea donatorilor care au contribuit la campania electorală a lui Nicuşor Dan. Potrivit acestuia, AEP a făcut public tot ceea ce permite cadrul legal actual, dar limitele transparenţei sunt stabilite de legea în vigoare. „Avem foarte multe solicitări să spunem identitatea donatorilor la campania domnului Nicuşor Dan şi am făcut publice toate datele cât ne permite legea. Legea ar trebui să prevadă transparenţă totală, dar asta înseamnă că trebuie să o modificăm, Legea 334 cu finanţarea”, a declarat preşedintele AEP, sugerând implicit că actuala legislaţie privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale ar putea deveni, în sine, o problemă de politică publică.

Declaraţiile făcute de preşedintele AEP arată dimensiunea presiunii publice din jurul cazului şi ridică din nou întrebări privind modul în care instituţiile statului gestionează finanţarea campaniilor electorale într-un context politic extrem de polarizat.

Explicaţiile sale vin după reapariţia în spaţiul public a informaţiei potrivit căreia Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul General în aprilie 2025 în legătură cu modul de finanţare a campaniei lui Nicuşor Dan la alegerile prezidenţiale.

• Parchetul General - sesizat în plină campanie electorală, în aprilie 2025

Potrivit lui Adrian Ţuţuianu, documentele au fost transmise de Departamentul de Control al instituţiei după ce au fost constatate nereguli în documentaţia depusă pentru rambursarea cheltuielilor electorale. „În anul 2025, în luna aprilie, Autoritatea Electorală Permanentă a constatat mai multe nereguli în documentaţia adusă spre rambursare de candidatul la Primărie, Nicuşor Dan. Şi atunci a aplicat sancţiunea, a decis să nu ramburseze anumite sume, iar Departamentul de Control a considerat că anumite fapte ar putea să îmbrace conotaţie penală, motiv pentru care dosarul de la Departamentul de Control a fost transmis Parchetului General”, a afirmat preşedintele AEP.

Raportul de control al AEP indică faptul că anumite cheltuieli electorale, în valoare totală de 870.384,10 lei, au fost invalidate deoarece nu ar fi putut fi dovedite în mod corespunzător sau nu respectau prevederile legale privind campania electorală. Printre exemplele invocate de instituţie se numără cercetări sociologice realizate în afara perioadei de campanie sau materiale de propagandă difuzate de firme care nu aveau contracte înregistrate oficial cu candidatul independent, conform documentelor depuse la AEP. În urma acestor constatări, Autoritatea Electorală Permanentă a decis să nu deconteze suma respectivă şi a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru posibile fapte de natură penală.

Deşi informaţia a reapărut recent în dezbaterea publică, sesizarea nu a fost formulată de actuala conducere a instituţiei, ci de conducerea interimară a AEP din primăvara anului trecut. La acel moment, instituţia era condusă de Zsombor Vajda, care devenise preşedinte interimar după revocarea lui Toni Greblă de către Parlament. Contextul politic din acel moment era extrem de tensionat, deoarece sesizarea a fost transmisă în plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale din mai 2025.

Această coincidenţă temporală a alimentat speculaţii politice privind eventualul impact electoral al demersului instituţional. La vremea respectivă, UDMR - formaţiunea care îl propusese pe Vajda pentru funcţia de vicepreşedinte AEP - îl susţinea în primul tur al alegerilor prezidenţiale pe Crin Antonescu, alături de PSD şi PNL. După ce Antonescu nu a intrat în turul al doilea, liderii Uniunii Democrate Maghiare au trecut de partea lui Nicuşor Dan, revendicând ulterior rolul decisiv al votului maghiar în victoria acestuia.

• Nicuşor Dan susţine că e vorba despre o eroare de interpretare a legii

În paralel, disputa juridică dintre Nicuşor Dan şi Autoritatea Electorală Permanentă a continuat. Preşedintele României a contestat refuzul instituţiei de a rambursa integral cheltuielile de campanie şi a depus, în decembrie 2025, o plângere prealabilă împotriva raportului de control şi a deciziei AEP.

Adrian Ţuţuianu a confirmat că plângerea a fost analizată şi respinsă de instituţie. „Domnul Nicuşor Dan a înregistrat, în luna decembrie 2025, o plângere prealabilă privind raportul de control şi decizia AEP. Am analizat acea plângere. A fost respinsă. Ştiţi din spaţiul public că domnul Nicuşor Dan a spus că nu împărtăşeşte punctul de vedere al AEP şi că va merge la instanţă. Instanţa competentă este Curtea de Apel Bucureşti. Nu avem astăzi nicio cerere de chemare în judecată”, a precizat preşedintele AEP.

În spaţiul public au apărut şi întrebări punctuale privind anumite donaţii din campanie, inclusiv o sumă de aproximativ 100.000 de lei atribuită sorei lui Nicuşor Dan. Adrian Ţuţuianu a refuzat însă să ofere detalii suplimentare, invocând existenţa sesizării penale. „Atâta timp cât există o sesizare penală, nu vreau să vin în spaţiul public cu privire la niciun candidat cu informaţii legate de sesizarea făcută de către AEP. Ce e public ştiţi, ce nu este public ţine de anchetă”, a subliniat acesta.

În acelaşi timp, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente a afirmat că, de la momentul sesizării până în prezent, instituţia nu a primit solicitări de documente din partea procurorilor în acest caz. „Primim cereri de documente de la parchetele care au fost sesizate pe mai multe teme şi privitor la mai multe partide şi candidaţi. Răspundem la absolut toate. (...) În acest caz, de când sunt eu aici, nu mi s-au cerut niciun fel de informaţii”, a declarat Adrian Ţuţuianu, care a menţionat că, pe timpul mandatului prezidenţial, astfel de cercetări penale sunt suspendate.

• Splitarea sumelor donate în campanie, modalitate de ocolire a donaţiilor făcute în faţa unui notar

Una dintre explicaţiile oferite de AEP pentru neregulile constatate se referă la modul în care sunt realizate donaţiile online. Potrivit preşedintelui instituţiei, sistemul digital permite fragmentarea sumelor pentru a evita obligaţia legală de autentificare notarială a donaţiilor mari. „AEP înţelege foarte bine cum funcţionează sistemul acesta de donaţii pe diverse platforme digitale. Problema de fond este alta. Legea te obligă atunci când faci o donaţie să faci un act autentic când depăşeşte valoarea prevăzută de lege. (...) Cineva care vrea să facă o donaţie şi să nu meargă la notar dă astăzi 200 de lei, mâine mai dă 500, adică split-ează suma. AEP a considerat că un asemenea mod de lucru alterează dispoziţiile Codului Civil. Este o formă mascată de ocolire a dispoziţiilor legale şi le-a sancţionat ca atare”, a explicat Adrian Ţuţuianu.

De partea sa, Nicuşor Dan a respins acuzaţiile şi a susţinut că situaţia nu este nouă, ci reprezintă reluarea unei dispute mai vechi cu Autoritatea Electorală Permanentă privind donaţiile online. Preşedintele a afirmat că, în campaniile din 2016 şi 2020, AEP i-a aplicat sancţiuni similare, care au fost ulterior anulate de instanţă, iar plângerile penale formulate atunci nu au avut consecinţe juridice. În opinia sa, problema reală este modul în care instituţiile statului aplică legea. „Referitor la informaţia privind plângerea penală a AEP în legătură cu campania mea electorală, aceasta nu este o ştire nouă, ci preluarea unei ştiri din aprilie 2025. Chestiunea importantă nu este persoana mea, ci funcţionarea instituţiilor, care caută virgule lipsă în documente şi se fac că nu văd fapte vizibile de pe Lună”, a scris Nicuşor Dan într-un mesaj public.

Controversa a fost rapid exploatată politic. Vicepreşedintele AUR, Adrian Axinia, a susţinut luna trecută că existenţa unei sesizări penale ar pune sub semnul întrebării legitimitatea actualului preşedinte şi ar crea vulnerabilităţi politice majore. În declaraţiile sale, Axinia a afirmat că „dosarul penal care se naşte în urma sesizării AEP îl face pe acesta instant şantajabil, având în permanenţă spectrul puşcăriei după finalizarea mandatului”, solicitând suspendarea lui Nicuşor Dan şi organizarea unui referendum de demitere.

În prezent, situaţia rămâne suspendată între proceduri administrative, litigii civile şi o sesizare penală aflată la Parchetul General, în timp ce dezbaterea politică se amplifică. Întrebarea care persistă este dacă demersul instituţional al AEP a fost doar rezultatul unui control tehnic asupra finanţării campaniei sau dacă momentul şi contextul său au avut, intenţionat sau nu, potenţialul de a influenţa una dintre cele mai importante competiţii electorale din România postdecembristă.